O familie a tăiat porcul într-o livadă de portocali
0
Românii din Spania şi din Italia ignoră legile care-i obligă să asomeze animalele înainte de sacrificare. Ei caută locuri retrase, în care să nu fie văzuţi cum taie gâtul grăsunilor. Mulţi dintre conaţionalii plecaţi în străinătate păstrează tradiţiile moştenite de la bunici, atunci când merg să taie porcul în ziua de Ignat, la ferme sau în alte locuri izolate.
Radu Albu (30 de ani), originar din Târgovişte, a mers în livada de portocali a unui amic spaniol pentru a-i lua gâtul lui Ghiţă. „Anul acesta am cumpărat doi porci, pentru că am fost două familii. Ne-am unit şi am mers la un prieten în livadă, unde i-am tăiat şi i-am preparat. I-am cumpărat în viu, de la o fermă, şi am dat 1,3 euro pe kilogram. Fiecare avea cam 100 de kilograme", spune Radu.
Vezi galerie foto de la tăiatul porcului în livada de portocali
Gabriela Stancu povesteşte ce probleme a avut la tăierea porcului într-o ţară străină. „După ce l-am pârlit bine, ca să se coacă şoriciul, l-am curăţat cu o perie şi un cuţit. La livadă este doar un aragaz micuţ, pe care nu se poate încălzi decât o oală cu apă. A trebuit să ne adaptăm situaţiei", spune Gabriela.
Puşi pe glume, bărbaţii au rupt o portocală din livada de lângă Castellon şi au pus-o în gura porcului. „Deh, să nu uităm nici de ţara-gazdă", spune zâmbind Radu.
Toţi aşteptau cu nerăbdare momentul în care să poată rupe o bucăţică de şorici proaspăt.
„Ne lipsesc mult tradiţiile aici, mai ales în preajma Sărbătorilor", mărturiseşte Mariana, soţia lui Radu.
Pe aragazul micuţ, femeile au pus o tigaie şi au pregătit pomana porcului. Într-o pungă aveau mălaiul pentru mămăligă, iar murăturile erau deja într-un castron. „Ne-am aşezat toţi la masă şi ne-am bucurat de o mâncare ca acasă, cum făceau părinţii noştri. Nu i-am făcut analize porcului şi nici nu am luat vreo aprobare de la primărie pentru a-l tăia", încheie Radu.
Muzică de pahar şi vin roşu, în Italia
Câţiva dintre românii stabiliţi în Italia au tăiat deja porcul ca-n ţara natală. Pentru că în ziua sacrificiului este „obligatorie" pomana porcului, conaţionalii s-au întâlnit, seara, au mâncat carne proaspătă şi au ascultat muzică populară, la un pahar cu vin roşu.
Vasile Chetrianu are 42 de ani, este originar din Braşov şi s-a stabilit în Italia de 10 ani. În prezent, românul trăieşte în Ponte San Marco, o localitate lângă Brescia, iar acesta este cel de-al doilea an în care taie porcul în Peninsulă.
Afumătoare la serviciu
"Am cumpărat porcul de la un ţăran italian şi ne-am interesat dacă îl putem pârli, pentru că în Italia porcul nu se pârleşte, ci se curăţă cu apă până rămâne alb, dar iese oarecum fiert şi nu e bun. Cel de la care l-am cumpărat ne-a dat un arzător cu butelie", a povestit Vasile Chetrianu.
De asemenea, unii români şi-au construit singuri afumători, chiar la serviciu. „La fabrica unde lucrez eu, am improvizat împreună cu alţi români, afară, o afumătoare faină, din tablă. Pentru afumarea cărnii am cumpărat lemn de fag uscat", a mai spus ardeleanul. „Mi-e dor de România şi îmi lipsesc obiceiurile de acolo. Aici nu avem colindători. Nu avem Capră, Urs, nimic", a mai spus, cu nostalgie, românul. Au contribuit Adrian Dinu, Madrid şi Luiza Diculescu, Brescia
Tradiţiile spaniolilor sunt diferite de cele ale românilor
Pentru sacrificarea porcului este necesar un permis de la primărie, de unde solicitanţii primesc o listă cu medicii veterinari care pot efectua controlul cărnii. Un glonţ aplicat în frunte cu un pistol special tranchilizează animalul. Apoi se înjunghie porcul cu un cuţit, iar în guşă i se introduce un cârlig cu ajutorul căruia animalul este ridicat pe o masă.
După ce i se scot intestinele şi organele, porcul este agăţat de picioarele din spate şi lăsat până a doua zi. Pomana porcului se face cu carne cumpărată de la piaţă şi cu o băutură spirtoasă. În loc de şorici, se mănâncă prăjituri. După primirea avizului medical, se trece la tranşare.
Se încarcă comentariile...
