Nume nou, îngrijorări vechi: alegeri prezidenţiale în Macedonia de Nord

Nume nou,
îngrijorări vechi: alegeri prezidenţiale în Macedonia de Nord

Afise electorale cu Stevo Pendarovski FOTO AFP

Macedonia de Nord organizează primul tur al alegerilor prezidenţiale duminică, primul scrutin al ţării de când a adoptat noul său nume, în contextul problemelor economice de durată, nepotismului şi corupţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Votul vine la mai puţin de trei luni după ce înţelegerea Atenei cu Skopje privind schimbarea numelui Macedoniei a intrat în vigoare, punând capăt unei dispute identitare de zeci de ani dintre cele două state vecine.
 
În schimbul modificării numelui, Atena a promis că nu va mai împiedica demersurile Macedoniei de Nord pentru aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană.
 
Skopje speră să înceapă negocierile pentru aderarea la UE în iunie, dar analiştii spun că electoratul de 1,8 milioane de oameni al ţării este mai preocupat de traiul de zi cu zi.
 
„Aud doar de NATO, de Uniunea Europeană şi problema asta cu schimbarea numelui“, a spus Vera Smajlovska, o coafeză din Skopje. „Nimănui nu-i pasă de traiul oamenilor. Le pasă doar de putere, de ceea ce a mai rămas de furat din această ţară săracă“, a declarat femeia de 47 de ani pentru AFP.

Salariul mediu din Macedonia de Nord este 400 de euro şi rata oficială a şomajului sare de 20 la sută, potrivit agenţiei naţionale de statistică.
 

Prezenţă scăzută la vot?

 
Mulţi votanţi, care au de ales între trei candidaţi, vor dori să „transmită un mesaj celor care nu vor să-l audă“, a afirmat analistul politic Arsim Zekolli.
 
„Cetăţenii se simt manipulaţi de toată lumea şi sunt nemulţumiţi“, a spus reporterul de investigaţii Meri Jordanovska. „Nu putem să le mai spunem poveşti cu UE şi NATO“, a mai adăugat ea.
 
Chiar şi printre cei care au acceptat schimbarea numelui ţării sunt mulţi care au făcut-o cu greu, convinşi de promisiunea apropierii de Uniunea Europeană-o mişcare despre care ei speră că va aduce prosperitate şi va întări statul de drept.
 
Candidatul social democraţilor (SDSM) de la putere, Stevo Pendarovski, 56 de ani, insistă asupra unei agende privind UE.
 
„Votarea lui Stevo Pendarovski înseamnă un vot pentru o educaţie europeană, salarii europene, un standard de viaţă european“, a spus prim-ministrul Zoran Zaev.
 
Dacă Pendarovski va pierde sau dacă prezenţa la vot va fi mai mică decât pragul de 40 la sută necesar ca votul să fie valid, Zaev ar suferi o lovitură puternică. Un astfel de rezultat ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate şi ar putea crea o nouă instabilitate în ţara balcanică deja volatilă.

 

Ţară goală 

 
Oponenţii lui Pendarovski sunt Gordana Silijanovska-Davkova- de dreapta, susţinută de partidul principal din opoziţie VMRO-DRMNE- şi Blerim Reka-care reprezintă minoritatea etnică albaneză.
Reka, profesoară de drept în vârstă de 59 de ani, a încercat să atragă şi alte voturi, dincolo de baza sa electorală de etnici albanezi, care reprezintă 20-25 la sută din populaţia de aproximativ 2 milioane a Macedoniei.
 
Pendarovski are un mic avantaj în sondaje, pentru a-l înlocui pe actualul preşedinte Gjorge Ivanov, care nu mai poate candida, având în vedere că a câştigat două mandate de câte cinci ani.
 
Însă sondajele-deşi considerate nesigure-prezic că va exista un al doilea tur, pe 5 mai, între Pendarovski şi Siljanovska-Davkova. Cea din urmă, o avocată în vârstă de 63 de ani, se opune noului nume al ţării, dar a menţionat că va „respecta” înţelegerea cu Atena dacă va fi aleasă.
 
Siljanovska-Davkova are un alt unghi de atac.
 
„Tineretul pleacă din ţară doar din cauza corupţiei, pentru că avem oameni la putere care se gândesc doar  la joburile şi viitorul propriilor copii, pe cheltuiala bugetului statului“, a spus ea în timpul unui miting electoral din Veles, duminică.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: