Numărătoare inversă pentru sancţionarea Poloniei după atacul asupra statului de drept

Numărătoare inversă pentru sancţionarea Poloniei după atacul asupra statului de drept

Guvernul polonez a lansat o campanie pentru a convinge UE că reformele controversate au rolul creşterii eficienţei sistemului judiciar, iar Bruxellesul ar putea accepta un acord bazat pe compromisuri ori poate sancţiona Varşovia, cu efecte negative asupra polonezilor, scrie Bloomberg.

Ştiri pe aceeaşi temă

Disputa dintre Varşovia şi Bruxelles se apropie de momentul adevărului. Polonia a primit termen până în 20 martie de la Comisia Europeană (CE) să găsească o soluţie pentru îngrijorările Comisiei privind independenţa justiţiei. Dacă nu se va conforma cerinţelor Comisiei, atunci Consiliul European, invocând articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene poate să declare că în Polonia există riscul încălcării sistematice a valorilor UE.
 
Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, i-a informat ieri (27 februarie) pe miniştrii şi diplomaţii de rang înalt ai Consiliului European cu privire la stadiul dialogului iniţiat cu Varşovia. Politicianul a calificat drept un progres faptul că în sfârşit au demarat discuţiile de fond referitoare le reforma în justiţie, cu noul prim-ministru polonez, Mateusz Morawiecki. 
 
Acum se aşteaptă răspunsul oficial al guvernului polonez la recomandările făcute de CE. Cotidianul ungar Népszava, citând surse diplomatice, scrie că ministrul afacerilor europene Konrad Szymański nu a dat garanţii în ceea ce priveşte modificarea legilor criticate, dar a reiterat că în zilele următoare vor transmite la Bruxelles precum şi tuturor capitalelor ţărilor membre, UE o aşa-numită Carte Albă în care va fi explicată poziţia Poloniei.
 
Potrivit lui Timmermans, în cadrul informării reprezentanţii fiecărei ţări au sprijinit atât ideea continuării dialogului cu guvernul polonez cât şi măsurile preconizate de CE. „Toată lumea a fost de acord că independenţa justiţiei este o valoare de bază a UE” – a spus Timmermans la conferinţa de presă organizată după dezbateri. 
 
Reprezentantul Ungariei, Takács Szabolcs, ministrul afacerilor europene a salutat că părţile au luat în dezbatere problemele în legătură cu care există anumite dispute. Totodată, acesta a dezaprobat ceea ce a denumit presiunile Comisiei Europene exercitate asupra unei ţări membre. Această atitudine reprezintă o poziţie moderată a Ungariei faţă de cele declarate până în prezent. Reamintim că nu demult premierul maghiar, Orbán Viktor a declarat că Ungaria va fi alături de Polonia şi va bloca votul privind eventuala retragere a dreptului de vot al acestei ţări, notează Rador. 
 
Michael Roth, ministrul german al afacerilor europene, şi-a prezentat punctul de vedere comun franco-german şi a spus că aşteaptă rezultate concrete de la dialogul Bruxelles-Varşovia „Ceasul ticăie pentru Polonia” a exemplificat situaţia Michael Roth. Reprezentantul Cehiei a arătat că UE are obligaţia de a verifica respectarea statului de drept în ţările membre.
 
Miniştrii statelor membre UE vor relua acest subiect în decurs de câteva luni. În cazul în care răspunsul Poloniei va fi unul de natură să liniştească îngrijorările exprimate de Comisia Europeană, atunci procedura prevăzută de art. 7 din Tratatul UE se va închide. În caz contrar, discuţiile vor continua în Consiliul European. Se pare că preşedinţia bulgară nu doreşte să accelereze procesul. Ministrul bulgar de externe, Ecaterina Zaharieva, a declarat după şedinţă că dialogul început între CE şi guvernul polonez reprezintă „o uriaşă îmbunătăţire a situaţiei”.
 
Lobbyul guvernului vs lobbyul justiţiei poloneze
 
Marcin Warchol, adjunctul ministrului polonez al Justiţiei, a început un turneu în Olanda, Slovacia, Danemarca şi Croaţia în numele Guvernului naţionalist de la Varşovia pentru contracararea a ceea ce el numeşte „ştiri false“ despre proiectele de lege din sistemul judiciar, scrie Bloomberg.
„Este amuzant“, afirmă el despre publicul european. „La început există mereu neîncredere: «sunteţi fascişti, încălcaţi normele statului de drept». Apoi, după trei-patru ore de discuţii, spun: «nu aveam nicio idee, într-adevăr aveţi probleme»“, afirmă Warchol.
 
„Dar, în timp ce oficialii guvernamentali polonezi încearcă să îşi prezinte viziunea Uniunii Europene şi statelor membre, acelaşi lucru îl fac şi judecătorii polonezi reprezentanţi în asociaţia profesională Justitia şi Consiliul Naţional Judiciar, organismul oficial care numeşte judecători polonezi. Are loc un război intens al discursurilor, fiecare parte ignorând-o pe cealaltă în apelurile adresate celor din străinătate. Faptul că opiniile externe sunt atât de apreciate în această luptă este un semnal încurajator că Polonia nu merge pe calea Rusiei conduse de preşedintele Vladimir Putin", notează Bloomberg.
 
Reformele controversate includ reducerea vârstei de pensionare a membrilor Curţii Supreme de Justiţie, ce ar presupune retragerea din activitate a 40% dintre cei 80 de judecători ai instanţei, desemnarea de către Parlament a membrilor Consiliului Naţional Judiciar, precum şi crearea unor noi secţii ale Curţii Supreme care pot iniţia proceduri disciplinare şi pot revizui deciziile judiciare emise după anul 1997.
 
„Disputele pe tema acestor schimbări sunt intense. Comisia Europeană a transmis o serie de recomandări, Guvernul Poloniei a răspuns punctual, apoi Justitia a replicat la aceste răspunsuri (în engleză şi germană). Ambele părţi folosesc aceleaşi date, precum Raportul Comisiei Europene pe tema eficienţei Justiţiei în statele membre“, subliniază Bloomberg.
 
Spre exemplu, Marcin Warchol susţine că sistemul judiciar din Polonia este foarte ineficient, deşi are mai mulţi judecători şi personal administrativ decât multe dintre statele membre. La rândul lor, judecătorii susţin că instanţele poloneze rezolvă cazurile mai rapid decât cele din alte ţări europene.
Marcin Warchol argumentează că judecătorii mai tineri au fost corupţi de colegii mai în vârstă, iar acum se protejează unii pe alţii astfel că a devenit imposibil să fie sancţionat un magistrat. 
 
„Aceasta este moştenirea lăsată de sindicatul Solidaritatea“, mişcarea care a înlăturat regimul comunist. „Au vrut ca oamenii din fiecare domeniu să se autoguverneze. Iar judecătorii încă fac acest lucru“, explică Warchol, argumentând că reformele elaborate de partidul Lege şi Justiţie (PiS) au rolul de a aduce sistemul judiciar sub controlul statului. „În fond, ei sunt parte a statului, trebuie să fie în slujba cetăţeanului aşa cum sunt şi alte părţi ale statului“, subliniază el.
 
UE, dipusă la concesii?
 
„Uniunea Europeană va trebui să decidă curând dacă va face concesii, măcar în mod parţial, pe fondul ofensivei de lobby a Guvernului polonez. Warchol afirmă că Polonia este dispusă la compromisuri, deşi există unele «linii roşii», precum rolul mai slab al judecătorilor în procedurile de numire din sistemul judiciar şi în camerele Curţii Supreme de justiţie; UE trebuie doar să transmită ce este acceptabil“, subliniază Bloomberg.
 
Judecătorul Grzegorz Borkowski, şeful Consiliului Naţional Judiciar, crede că Uniunea Europeană va accepta un acord, bazat pe concesii ale Varşoviei privind vârsta de pensionare a judecătorilor.
 
„Dacă are dreptate, atunci judecătorii polonezi sunt într-o perioadă dură. Vor beneficia doar de puţină susţinere în menţinerea independenţei şi ar putea fi nevoiţi să înveţe să lucreze mai eficient în circumstanţe potrivnice. Dar dacă va eşua campania de convingere a Guvernului polonez şi UE va trece la măsuri punitive, toţi polonezii ar putea avea de suferit, dat fiind că Europa devine un loc incomod pentru ei, iar asistenţa economică se va diminua“, concluzionează Bloomberg.
 
Chiar dacă este puţin probabil ca articolul 7 din Tratatul UE să fie aplicat faţă de Polonia, neîndeplinirea cererii CE de a scoate sistemul judiciar polonez de sub influenţa politică, ar duce la izolarea Poloniei pe plan european, ar întări adepţii condiţionării finanţărilor din fondurile de coeziune de respectarea valorilor UE şi nu în ultimul rând ar facilita adoptarea unei decizii în favoarea Europei cu două (sau mai multe) viteze, ceea ce ar afecta şi alte ţări central şi est-europene în afară de Polonia, scrie „The Guardian“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările