Noul ambasador al Rusiei la Bucureşti, la primul interviu de la acreditare: ce spune despre scutul de la Deveselu, relaţiile ruso-române şi restituirea tezaurului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Diplomatul şi istoricul Valeri Kuzmin a oferit primul său interviu în calitate de ambasador al Federaţiei Ruse în România. El a sugerat, la TVR, că sistemul antirachetă de la Deveselu ar putea avea cândva încărcătură nucleară, şi-a exprimat reticenţa faţă de asigurările NATO, a pledat pentru reluarea dialogului între România şi Rusia, subliniind că problema restituiriii tezaurului nu ar trebui să împiedice relaţiile bilaterale.

Ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin, a declarat, într-un interviu la TVR, că, dacă România dă asigurări că scutul antirachetă nu va fi folosit pentru rachete cu focoase nucleare, el acceptă mesajul, însă, pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, acest lucru nu este suficient, fiind necesare acorduri interguvernamentale, transmite news.ro.

„Noi am fost întotdeauna împotriva acestui scut. Ni s-a spus: «Staţi liniştiţi, nu este îndreptat împotriva dumneavoastră!» Am primit asigurări că este îndreptat contra Iranului. Atunci noi am spus aşa: «Dacă nu este îndreptat împotriva noastră, noi credem altceva. După părerea noastră, în acele lansatoare pot fi puse rachete cu rază medie de acţiune care pot primi încărcătură nucleară. Cum a spus preşedintele rus Vladimir Putin într-un interviu, noi avem această informaţie că peste câţiva ani, nu foarte mulţi, vor exista condiţiile pentru echiparea acestor rachete cu focoase nucleare. Vă asigur că nu există niciun obstacol tehnic în calea realizării acestui plan. Dacă România ne asigură că acest scut nu va fi folosit în modul acesta, eu accept mesajul, dar din păcate, pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, asta nu este suficient. Trebuie să existe nişte acorduri interguvernamentale obligatorii»“, a declarat diplomatul rus pentru gazda sa, jurnalistul Claudiu Lucaci.

Neîncredere în NATO

Totodată, Valeri Kuzmin a admis că, din păcate, în ultimul timp relaţiile dintre Rusia şi NATO s-au agravat mult.

„România s-a trezit, se poate spune aşa, în centrul acestor dificultăţi fiindcă pe teritoriul României sunt amplasate lansatoare terestre ale sistemului strategic american de apărare antirachetă. Această complicare a relaţiilor, dacă vreţi, nu este legată numai de amplasarea rachetelor la Deveselu sau de planurile privind întărirea flancului estic al NATO care sunt discutate activ şi care chiar sunt iniţiate la Bucureşti. Din păcate acest proces este foarte lung. El a început la sfârşitul anilor '90, acum aproape 20 de ani, când, în pofida asigurărilor anterioare date Rusiei, liderii NATO au trecut la înfăptuirea strategiei de extindere a Alianţei, de apropiere a zonei de responsabilitate a NATO de frontierele Federaţiei Ruse“, a afirmat ambasadorul Rusiei.

„Privim declaraţiile NATO cu neîncredere. Sunt menite să schimbe filosofia sistemului de securitate“, a subliniat Kuzmin.

„Probleme nerezolvate“ între Rusia şi România

Referindu-se la relaţiile ruso-române, oficialul rus a admis că s-au adunat „probleme nerezolvate“ şi a pledat pentru „reluarea dialogului“.

„Relaţiile dintre Rusia şi România au rădăcini foarte adânci. Dacă vorbim despre starea actuală, ele ar putea fi şi mai bune. Există puncte de suspensie. S-au adunat probleme nerezolvate. Rusia e gata pentru dezvoltarea relaţiei pe toate aspectele. Cea mai importantă este reluarea dialogului“, a pledat Kuzmin.

Oficialul rus dă asigurări că problema restituirii tezaurului românesc „se pastrează“ pe agenda Moscovei, dar „astfel de probleme, care datează de aproape 100 de ani, nu trebuie sa impiedice dezvoltarea relaţiilor noastre“.

Potrivit lui, comisia pe această temă urmează să se întrunească anul viitor.

Valeri Kuzmin a primit scrisoarea de acreditare în România pe 7 septembrie.

Cu această ocazie, preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis noului ambasador al Rusiei în România că, pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale în mod pragmatic şi predictibil, este necesară, pe lângă respectul pentru dreptul internaţional, reconstruirea încrederii.

Un mandat controvesat la Chişinău

Anterior, Valeri Kuzmin a fost şef al misiunii ruse la Chişinău.

Mandatul lui Kuzmin la Chişinău a fost marcat de declaraţii şi reacţii controversate ale acestuia, potrivit news.ro.

La începutul lui 2011, el afirma că „încercări de a pune presiune în mod public asupra proceselor politice din Republica Moldova au fost observate vădit din partea SUA, UE sau României“ şi că Rusia nu şi-a permis astfel de presiuni.

În 2011, cu ocazia sărbătoririi Zilelor Europei în Republica Moldova, Kuzmin declara că moldovenii ar trebui să se gândească mai mult la ce îi uneşte de ruşi, pentru că lărgirea Uniunii Europene nu este prevăzută în viitorul apropiat.

În 2012, când un soldat rus a împuşcat mortal un tânăr de 18 ani, Vadim Pisari, în zona de securitate din Transnistria, Kuzmin a declarat că tânărul era în stare de ebrietate, fapt care nu s-a confirmat în urma expertizei medico-legale.

Valeri Kuzmin s-a născut în 24 iunie 1953, la Moscova. A absolvit Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale MGIMO din Moscova în 1975, iar în 1998 a absolvit cursurile de studii în diplomaţie din cadrul Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia,

Valeri Kuzmin este cercetător în istorie şi şi-a desfăşurat activitatea în diverse structuri ale aparatului de conducere al MAE al fostei URSS şi al Federaţiei Ruse.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite