Noua strategie a Comisiei Europene pentru  extinderea UE

Comisia Europeană a schiţat o nouă metodologie pentru procesul de extindere a Uniunii Europene, care va da un rol mai puternic statelor membre în negocierile cu ţările care vor să adere.

Planul urma să fie făcut public în 5 februarie, mai mult de trei luni după ce UE a oprit din nou începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de nord şi Albania, notează europa liberă care a văzut documentul. Noua metologie vine ca un răspuns direct la adresa Franţei, principala forţă aflată în spatele deciziei din octombrie care a creat dezamăgire în cele şase state din Balcanii de vest aspirante la aderare.

Autorităţile franceze au susţinut că guvernele de la Skopje şi Tirana nu au făcut suficiente progrese în reformele destinate combaterii corupţiei şi întăririi statului de drept, şi au cerut schimbarea procesului de extindere a Uniunii.

În document, numit „Îmbunătăţirea procesului de extindere - o prespectivă credibilă pentru Balcanii de vest”, Comisia Europeană propune statelor membre ale Uniunii să „contribuie mai sistematic la procesul de lărgire, inclusiv prin trimiterea de observatori pe teren, prin contribuţie directă la rapoartele anuale, şi prin expertiză sectorială”. „Statele membre vor avea de asemenea ocazia de a analiza şi monitoriza mai des progresele”, se mai spune în document.

Obiectivul Uniunii Europene rămâne în continuare extinderea la şase ţări balcanice - Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia, a declarat miercuri comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, după ce Franţa s-a opus prin veto candidaturilor de aderare în 2019, aminteşte Reuters. Însă aceasta ''nu este doar o problemă franceză, ci şi o problemă europeană'', a insistat Varhelyi, potrivit dpa.

Prezentând o nouă metodologie de admitere de noi membri, la cererea Parisului, Varhelyi a apreciat că extinderea este ''geostrategică'', o referire la o viziune în blocul comunitar conform căreia declinul influenţei globale a UE nu poate fi oprit fără o stabilitate în Balcani.

''Avem în continuare ca obiectiv deplina extindere'', a insistat Varhelyi la conferinţa de presă organizată după ce planul de reformă a fost dat publicităţii.

Conform proiectului prezentat, Comisia Europeană propune modalităţi mai ferme de sancţionare a ţărilor candidate la aderarea la UE dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se armoniza standardelor europene. Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, sau monitorizarea UE ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul, a avertizat Varhelyi, citat de dpa, care adaugă că ar putea fi reduse inclusiv finanţările din partea UE şi alte beneficii.

Proiectul de reformă se concentrează asupra a patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi un mai puternic ''ghidaj'' politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ''Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest'' îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

O ţară candidată trebuie să demonstreze că candidatura sa ''nu trece pe pilot automat şi trebuie să reflecte o alegere societală activă din partea sa pentru a atinge şi respecta normele şi valorile europene cele mai ridicate'', se menţionează în proiectul de propunere. ''Angajamentul statelor membre de a avea un viitor comun cu Balcanii de vest în calitate de membri deplini ai Uniunii este un demers politic important şi nu doar tehnic'', se menţionează în propunere.

Anterior, agenţiile internaţionale de presă relataseră că executivul european urma să propună miercuri modificări în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), cerute în special de Franţa ca o condiţie pentru demararea negocierilor pentru aderare cu Albania şi Macedonia de Nord.

În octombrie, Parisul a jucat un rol-cheie în blocarea demarării negocierilor oficiale de aderare la UE cu Tirana şi Skopje, contrar voinţei celor mai multe dintre ţările membre ale UE şi în pofida concluziei Comisiei Europene că ambele ţări din Balcanii de Vest au îndeplinit condiţiile pentru începerea discuţiilor de aderare, notează dpa. În 2018, Macedonia de Nord şi-a schimbat numele după cum a cerut UE, în timp ce Albania a iniţiat reforme judiciare radicale, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, Franţa a insistat ca UE să-şi reformeze mai întâi procesul de extindere, exprimându-şi îngrijorarea - la fel ca alte câteva ţări din UE - că cele două state nu au făcut suficient pentru a depăşi probleme precum corupţia.

Una dintre cererile principale ale Franţei era tocmai ca procesul pentru aderare la UE să fie reversibil, în cazul în care ţările candidate regresează în eforturile lor de a îndeplini standardele UE, cum s-a întâmplat în cazul Turciei în ultimii ani.

Reformele propuse de Comisia Europeană vor face procesul de negocieri pentru aderare "mai credibil" şi "mai predictibil", declarase marţi purtătoarea de cuvânt Ana Pisonero. "Obiectivul nostru nu este să elaborăm din nou politica de extindere", avertizase ea.

Oficialii UE speră că cei 27 de lideri ai blocului comunitar îşi vor da acordul pentru începerea negocierilor cu Albania şi Macedonia de Nord în timpul reuniunii lor din martie, înainte de summitul crucial din mai cu ţările din Balcanii de Vest care aspiră să devină membre în UE. Un eventual eşec va submina credibilitatea UE şi va deschide calea pentru alţi actori regionali, precum Rusia şi China, a atenţionat Bruxellesul, notează dpa.