Nori negri deasupra Vaticanului. Sfântul Scaun, în pragul falimentului?

Jurnalistul italian Gianluigi Nuzzi afirmă în ultima sa carte despre Vatican că donaţiile către Biserica Catolică s-au subţiat în urma scandalurilor de abuz sexual care au erodat credinţa în Sfântul Scaun. Mai mult, acesta afirmă că finanţele Bisericii sunt într-o situaţie atât de critică - rezultatul unui amestec toxic de incompetenţă, certuri interne şi corupţie - încât Vaticanul riscă falimentul în 2023.

Donaţiile credincioşii catolici pentru Biserică au scăzut de la 101 milioane de euro în 2006, la 70 de milioane de euro în 2016 şi ar putea fi acum sub 60 de milioane de euro.

Doar o cincime din această sumă este folosită pentru a ajuta persoanele sărace şi nevoiaşe, restul fiind deţinute în conturi bancare sau folosite pentru a completa găuri în finanţele Curiei, organul de conducere al Vaticanului.

Dezvăluirile se bazează pe 3.000 de documente confidenţiale obţinute de un jurnalistul de investigaţie italian, Gianluigi Nuzzi.

În cartea sa, „Giudizio Universale” (Ultima Judecată), publicată luni, el descrie Vaticanul ca un cuib de vipere de cardinali geloşi, de departamente în război şi de funcţionari avari care adoră contabilitatea paralelă.

Potrivit acesteia, Papa Francisc ar fi primit un raport intern în mai 2018, care afirmă că „deficitul care afectează Sfântul Scaun a atins niveluri îngrijorătoare, cu riscul de a conduce la incapacitate de plată”. În carte se arată de asemenea că APSA deţine conturi bancare secrete şi a înregistrat un deficit pentru prima dată în istoria sa, în 2018″.

„Dacă pontificatul Papei Francisc nu reuşeşte, nu va fi din cauza atacurilor catolicilor conservatori sau a crizei de vocaţie a prelaţilor sau din cauza numărului în scădere a credincioşilor”, scrie Nuzzi. "Va fi din cauza colapsului financiar care este din ce în ce mai aproape."

Vaticanul infirmă 

Finanţele Vaticanului nu sunt expuse riscului, au declarat marţi doi importanţi oficiali ai Vaticanului, respingând informaţiile apărute într-o carte a unui jurnalist de investigaţie italian, relatează dpa.

„Nu există faliment sau intrare în incapacitate de plată. Nu este nevoie decât de o revizuire a cheltuielilor”, a declarat episcopul Nunzio Galantino, preşedintele Administraţiei Patrimoniului Sfântului Apostolic (APSA), pentru ziarul Avvenire. Declaraţiile acestuia au fost publicate şi de Vatican News, un site oficial al Vaticanului.

Episcopul Nunzio Galantino a declarat că deficitul s-a datorat cheltuielilor neprevăzute pentru a preveni închiderea unui spital al Vaticanului şi a negat existenţa unor conturi bancare secrete.

El a a avertizat în legătură cu relatările „fictive” care „se aseamănă mult cu „Codul lui Da Vinci”” şi a respins sugestiile conform cărora vechiul şef al securităţii Vaticanului obstrucţiona eforturile de reformă ale Papei Francisc.

Cardinalul Oscar Rodriguez Maradiaga, un apropiat al Papei Francisc, care prezidează un consiliu având drept scop reforma Curia, administraţia centrală a Vaticanului, a respins la rândul său afirmaţiile lui Nuzzi.

„La Vatican, continuăm să avem o problemă: cineva „scurge” documente în presă pentru a destabiliza papalitatea”, a declarat el pentru ziarul La Repubblica.

Papa a numit un expert anti-mafia în funcţia de judecător suprem pe probleme penale al statului Vatican

Papa Francisc a numit, la începutul lunii, un recunoscut expert italian anti-mafia în funcţia de judecător suprem pe probleme penale al statului Vatican, în contextul unor informaţii privind un nou scandal major de corupţie.

Giuseppe Pignatone, un magistrat în retragere, a fost numit şeful Tribunalul de Stat din Cetatea Vaticanului, conform unui comunicat transmis de biroul de presă al Vaticanului, relatează DPA.

Până la începutul acestui an, magistratul în vârstă de 70 de ani a fost procurorul-şef al Romei. În acest rol, el a fost lăudat pentru că a dat în vileag un mare scandal de corupţie, supranumit „Mafia Capitale”

La Vatican, Pignatone s-ar putea ocupa în curând de un caz major de corupţie, conform L’Espresso. Conform unor informaţii apărute în presă, cinci oficiali din Curia Romană, administraţia centrală a Vaticanului, au fost suspendaţi din functie ca parte a unor investigaţii privind tranzacţii financiare ilegale în valoare de milioane de euro.

Directorul serviciului de monitorizare financiară de la Vatican (AIF), Tommaso Di Ruzza. se numără printre cei suspendaţi, alaturi de monseniorul Mauro Carlino, un fost consilier al cardinalului de rang înalt Angelo Becciu.

Ancheta vizează investiţii în imobiliare de lux din Londra şi folosirea de bani pentru fondul personal de caritate al Papei, scrie L’Espresso. Vaticanul nu a făcut alte comentarii asupra acestui caz în afara unui comunicat conform căruia procurorii de la Vatican au confiscat documente şi materiale electronice de la birouri ale Curiei şi AIF.

Raidurile sunt parte a unor investigaţii privind „operaţiuni financiare derulate de-a lungul timpului”, semnalate în vară de banca Vaticanului, IOR, şi de auditul de la Vatican, se mai arată în comunicat.

Investiţii în proprietăţi de lux

Financial Times scrie că în 2012, bancherii privaţi de la Credit Suisse au organizat o întâlnire în birourile lor din Canary Wharf din Londra, întâlnire care a necesitat şi mai multă discreţie decât de obicei. Un reprezentant al unuia dintre cei mai secreţi clienţi s-a aşezat la masă cu un bărbat care pretindea că poate să facă minuni cu bani. Clientul, un om extrem de important, studiase o investiţie într-un proiect petrolier riscant în Africa, iar elegantul finanţator era acolo pentru a-i oferi sfatul.

După un an de discuţii, concluzia ea fost clară: Investiţia în petrol nu ar fi profitabilă, dar în schimb, ar putea investi într-un nou proiect mult mai profitabil: vânzarea unui pachet de acţiuni într-o firmă care dezvoltă proprietăţi de lux într-unul dintre cele mai exclusiviste cartiere din Londra.

Până în 2014 au fost viraţi peste 200 de milioane de dolari din conturile Credit Suisse şi Banca della Svizzera Italiana (BSI), o bancă privată cu sediul în Lugano, către compania care dezvolta proiectul imobliar.

Clientul nu era nimeni altul decât Secretariatul de stat al Vaticanului – custode a sute de milioane de donaţii caritabile din partea credincioşilor catolici din întreaga lume, destinate săracilor şi nevoiaşilor.

În urma investiţiei, secretariatul era acum proprietarul unei scheme de construire a 49 de apartamente de lux în Chelsea (Londra) – un plan imobiliar devenit riscant după votul Marii Britanii de a părăsi UE în 2016.

În această lună, cardinalii Sfântului Scaun au fost foarte uimiţi atunci când poliţia Vaticanului a intrat în birourile Secretariatului pentru confiscarea documentelor financiare şi calculatoarelor, cinci membri ai personalului fiind suspendaţi din funcţie.

În aceeaşi săptămână, Papa Francisc l-a numit pe Giuseppe Pignatone, unul dintre cei mai temuţi judecători anti-mafie din Italia, cel care a ajutat la demiterea capo-ului Cosa Nostra siciliană, Bernardo Provenzano, în funcţia de coordonator al avocaţilor Sfantului Scaun.

Vaticanul a refuzat să comenteze de ce a apelat la Pignatone în afara declaraţiei că se anchetează unele tranzacţii financiare suspecte „derulate în timp”.

Financial Times a reuşit să stabilească prin intermediul interviurilor şi documentelor financiare că ancheta este axată pe modul în care Secretariatul Vaticanului a încheiat acea tranzacţie imobiliară complexă din Londra.

Afacerea, care a permis Secretariatului să cumpere un pachet de acţiuni în 60 Sloane Avenue din Chelsea, printr-o structură offshore de fonduri şi companii, a adus un profit de 138 mil. Lire sterline pentru Raffaele Mincione, fostul bancher italian şi directorul biroului care a gestionat afacerea în numele Secretariatului Vaticanului.

Anul trecut, piaţa imobilelor de lux din Marea Britanie a fost zdruncinată de incertitudinea politică, dezvoltatorii fiind nevoiţi să-şi refinanţeze datoriile. În noiembrie 2018, Secretariatul Vatican a solicitat domnului Mincione să cumpere clădirea Chelsea – punând astfel în mişcare evenimentele care au dus la percheziţiile Poliţiei din inima Sfântului Scaun.

Implicarea Vaticanului în acest scandal este o rară ocazie în care se poate vedea ceea ce se întâmplă în spatele porţilor Sfintei Cetăţi şi a bătăliilor aprige din interiorul Sfântului Scaun, cu o facţiune de cardinali care rezistă încercărilor Papei Francisc de a face ordine şi de a-şi centraliza finanţele răspândite prin lume.

Împlicarea Secretariatului în afacerea imobiliară s-a făcut cu fonduri deţinute de la banca Vaticanului, Institutul pentru Lucrări Religioase, care din 2013 a publicat un raport anual al activelor sale de 5,3 miliarde de euro, în efortul de a demonstra transparenţă după acuzaţiile de spălare a banilor din trecut.

Într-o declaraţie publică, compania de investiţii a lui Mincione, a declarat că toate tranzacţiile sale cu secretariatul au fost transparente şi auditate. „Nu avem cunoştinţe interne despre aceste investigaţii sau despre circumstanţele care au dus la ele. Suntem siguri şi încrezători că nu a fost comisă vreo infracţiune de către grupul WRM sau de oricare dintre companiile sale”, a spus acesta. Credit Suisse a refuzat să comenteze.

Detaliile acordului privind proprietatea londoneză ridică întrebări cu privire la acţiunile lui Giovanni Angelo Becciu, acum cardinal şi, la momentul investiţiei, şeful de personal al Papei. Cardinalul Becciu a semnat investiţia după ce l-a întâlnit pe domnul Mincione la Vatican. Cardinalul Becciu, prin biroul său, a refuzat să comenteze.

Domnul Mincione nu a indicat un om cu care reprezentantul Bisericii Catolice sau Cardinalul Becciu să facă afaceri. Născut în Pomezia, la 30 km în afara Romei în 1965, domnul Mincione s-a mutat la Londra în anii ’80, unde a lucrat la vânzarea de obligaţiuni şi instrumente derivate în diverse bănci de investiţii, reputaţia lui fiind mai degrabă cea a unui playboy.

El a atras atenţia presei britanice prin legăturile sale cu femeile cum ar fi modelul Heather Mills la începutul anilor 1990, pe care a întâlnit-o în clubul de noapte Stringfellows din Londra. „A făcut mulţi bani şi a cheltuit şi mai mulţi bani”, spune unul dintre foştii colegi.

De ce cardinalul Becciu şi consilierii săi de la Credit Suisse au fost atraşi de condiţiile oferite de Mincione de a investi în proprietatea de lux din Chelsea rămâne neclar.

Investiţia semnată de cardinalul Becciu l-a făcut pe domnul Mincione să transfere un pachet de acţiuni pe care îl deţinea în proprietatea sa din Londra către un fond pe care l-a înfiinţat în special pentru Secretariat ca fiind unicul său client. Vaticanul nu deţine acţiuni direct în proprietatea imobiliară, ci doar prin intermediul fondului controlat de Mincione.

Ca urmare a structurii tranzacţiei, secretariatul a plătit milioane de lire domnului Mincione, care încasa o taxă de administrare de 2% şi alta de 20% pe profit. Fondurile de la Vatican au fost, de asemenea, folosite pentru a cumpăra obligaţiuni ale companiei dlui Mincione, Vaticanul finanţându-i astfel propriile investiţii personale.

WRM a declarat că investiţiile din banii Secretariatului în datoriile companiei dlui Mincione au fost „făcute într-o transparenţă deplină” cu toate autorităţile, inclusiv cu cele de reglementare ale fondului din Luxemburg.

Doar că seniorii de la Vatican nu mai erau încântaţi să deţină un pachet minoritar în 60 Sloane Avenue, iar în vara anului 2018, Secretariatul a trimis un oficial la Londra pentru a-l informa pe domnul Mincione că va trebui să le vândă întreaga clădire imediat. Până în noiembrie, tranzacţia era efectuată. Suma exactă plătită este greu de stabilit din cauza unui swap complex de active implicat în tranzacţie şi a fluctuaţiilor cursurilor de schimb.

Doi dintre oficialii Secretariatului suspendaţi acum de Vatican tocmai ce fuseseră numiţi membri ai unei noi companii înfiinţate în Marea Britanie în 2019 prin care Vaticanul deţinea clădirea 60 Sloane Avenue.

Unul dintre aceştia, Mauro Carlino, a fost secretarul cardinalului Becciu, care nu a transmis însă niciun comentariu legat de această afacere.

Pentru Vatican, întrebările rămân asupra supravegherii unui număr necunoscut de conturi şi fonduri de investiţii despre care se crede că sunt deţinute în afara controlului băncii statului papal sau a fondurilor sale de investiţii. Banii investiţi cu Mincione proveneau dintr-un fond de capital estimat la peste 800 milioane dolari. Unii cred că aceşti bani sunt doar un alt „buzunar lateral” de cash controlat de diferite entităţi din Vatican.

Eforturile depuse de Papa Francisc pentru a demonstra că măsurile întreprinse pentru transparentizarea finanţelor Sfântului Scaun sunt mai bine ţintite decât cele ale predecesorilor săi par să fie acum zădărnicite. În 2017, Libero Milone, fostul preşedinte al Deloitte în Italia, care a fost angajat ca prim auditor al Vaticanului, şi-a dat demisia din funcţia sa la doar doi ani după ce se instalase. Domnul Milone a declarat la acea vreme că încercările sale de a strânge informaţii financiare au înfuriat figuri puternice şi importante din cadrul Bisericii.

Cardinalul Becciu a spus atunci că auditorul a încălcat regulile Vaticanului şi „spiona viaţa privată a superiorilor şi personalului, inclusiv a mea. Dacă nu ar fi demisionat, l-am fi trimis în judecată. Toate acuzaţiile împotriva domnului Milone au fost în cele din urmă abandonate. Nu a fost numit niciun înlocuitor al lui.