Se pare că era inevitabil: vara a fost lungă, iar germanii au avut impresia că lucrurile nu vor fi chiar atât de grave ca în alte ţări în ceea ce priveşte pandemia de coronavirus. În mare, măsurile restrictive din primăvară au fost suportabile pentru majoritatea locuitorilor Republicii Federale, cu excepţia artiştilor, a proprietarilor unor mici afaceri sau a cârciumarilor, pe care lockdown-ul i-a lovit puternic. Cei mai mulţi dintre ei sunt acum în mare pericol să-şi piardă toate sursele de venit. 

Până acum, populaţia a respectat, în general, regulile. Personalul din spitale şi angajaţii autorităţilor sanitare au reuşit, prin eforturi aproape supraomeneşti, să gestioneze situaţia atât de bine încât mulţi germani au avut impresia că ce a fost mai rău a trecut. Din păcate, lucrurile stau altfel. Numărul infecţiilor creşte dramatic (joi s-a ajuns la un nou record negativ de peste 16.700 de cazuri noi înregistrate în 24 de ore), iar guvernul şi premierii celor 16 landuri federale au decis miercuri noi măsuri restrictive. În noiembrie, germanii se vor retrage în locuinţele lor, aşteptând – la fel ca în primăvară – să vadă cum vor evolua lucrurile. 

Nimeni nu mai ştie care e cauza 

E inutil să căutăm vinovaţii, căci marea diferenţă faţă de prima fază a restricţiilor drastice din martie şi aprilie este faptul că acum nu prea ştie nimeni exact de ce creşte atât de rapid numărul noilor infecţii. E vorba de petrecerile private, care şi-au câştigat deja o anumită notorietate? Sau de sutele de tineri care au chefuit în parcuri? A fost corectă interzicerea cazării la hoteluri a turiştilor care locuiesc în regiuni ale Germaniei cu un număr ridicat de infecţii, care a fost aplicată prea rapid în unele landuri, dar retrasă în urma unor hotărâri judecătoreşti? 

Există studii care indică faptul că astfel de călătorii nu contribuie aproape deloc la creşterea numărului de infecţii. Cu toate acestea, unii dintre premierii de land s-au grăbit să impună astfel de interdicţii. Asta arată panica faţă de acest val al incertitudinii care a luat cu asalt Germania. În continuare, cifrele absolute sunt mai scăzute decât în multe alte ţări, inclusiv în unele state europene. Dar încrederea într-o abordare calmă şi raţională a pandemiei din partea politicienilor a dispărut. Hotelurile trebuie să accepte acum că turismul e interzis în noiembrie. De altfel, cine vrea să mai călătorească dacă oricum nu-i deschis niciun restaurant? 

Pe lângă restaurante şi baruri se închid şi sălile de concerte şi operă, sunt anulate marile evenimente şi reduse contactele private. Măcar o greşeală din primăvară a fost identificată : şcolile şi grădiniţele urmează să rămână, pe cât posibil, deschise. Guvernul a realizat cât de grea va fi lovitura pentru economie, ceea ce explică planul de a compensa până la 75 la sută din pierderile firmelor care vor fi închise acum. Acest program ar costa până la 10 miliarde de euro, dar sunt nişte bani bine investiţi. 

Avem nevoie de spiritul comunitar 

Noiembrie va fi o lună friguroasă şi întunecată. Avem poate şi mai mare nevoie acum decât în primăvară de cea mai de preţ virtute democratică: spiritul comunitar. Să avem grijă de cei slabi, să nu ne lăsăm înnebuniţi de negaţioniştii coronavirusului, ale căror teorii conspiraţioniste vor atinge noi culmi ale absurdului. Germanii nu sunt chinuiţi nici de Angela Merkel, nici de Bill Gates, nici de liderii ticăloşi ai unei oculte mondiale, ci de un virus ale cărui riscuri sunt dovedite în fiecare zi. 

Acum nu ne rămâne decât să sperăm că această lună noiembrie va aduce o schimbare în bine. Dar nimeni nu o poate promite. Asta este, nu avem de ales. 

Jens Thurau - Deutsche Welle