Nicos Anastasiades a câştigat alegerile  prezidenţiale din Cipru, potrivit exit-pollurilor

Nicos Anastasiades a câştigat alegerile  prezidenţiale din Cipru, potrivit exit-pollurilor

Nicos Anastasiades

Candidatul de dreapta Nicos Anastasiades a câştigat din primul tur scrutinul prezidenţial din Republica Cipru, conform sondajelor de tip exit-poll, informează AFP.

Potrivit sondajelor, citate de Televiziunea publică cipriotă, Anastasiades este creditat cu 51,1% din voturi, cu mult în faţa principalului adversar, Stavros Malas (27,3%), susţinut de comuniştii din cadrul Akel, partidul preşedintelui actual, Demetris Christofias.

Nicos Anastasiades are 66 de ani şi este liderul celui mai mare partid al opoziţiei - Disy (de dreapta). Ciprioţii aşteaptă ca viitorul preşedinte să negocieze planul de salvare financiară pentru a evita falimentul ţării, ceea ce ar crea din nou o criză a datoriilor în zona euro, relatează agenţia de ştiri Reuters.

Anastasiades, susţine planul de salvare al ţării

Anastasiades este personalitatea politică care susţine cel mai puternic planul de salvare dintre toţi candidaţii la prezidenţiale.

Investitorii sunt susţinători ai lui Anastasiades, de profesie avocat în vârstă de 66 de ani care a condus Gruparea Democrată începând cu 1997, astfel încât speră să câştige cursa prezidenţială pentru a lucra la planul de salvare împreună cu creditorii internaţionali.

Anastasiades a promis încheierea rapidă a unui acord de salvare cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, în timp ce investitorii au cerut implementarea convenţiei înainte ca problemele economice ale insulei să şteargă progesele timide înregistrate până acum.

„Este în joc tocmai supravieţuirea ţării noastre”, a declarat Anastasiades, după ce a depus în urnă propriul său vot.

Temerile conform cărora Cipru nu va fi capabilă să acopere niciodată datoriile, dar şi scepticismul Germaniei că va reuşi să combată fenomenul de spălare a banilor au făcut dificile negocierile privind planul de salvare, discuţiile prelungindu-se de opt luni.

„Ţara trebuie să fie reonstruită, Cipriu trebuie să fie reabilitată în UE. Avem nevoie de o conducere puternică pentru a reforma ţara”, a susţinut Kyriakos Iacovides, editor al ziarului „Cyprus Mail”.

Cipru a făcut apel la ajutor internaţional anul trecut după ce băncile din ţară au suferit pierderi uriaşe în urma restructurării datoriei suverane a vecinilor greci. Insula a fost respinsă de pe piaţa financiară internaţională începând cu mai 2011, ceea ce nu i-a uşurat situaţia întrucât are nevoie de aproximativ 17 miliarde de euro pentru a rezista, împrumut care este pe atât de mare pe cât valorează întreaga economie naţională.

Nemulţumirile tot mai puternice şi rata record a şomajului, de 15%, au pus în umbră impactul pe care ar fi trebuit să-l aibă campaniile electorale, în timp ce fiecare dintre candidaţii rivali îşi arogau calitatea de a fi cel mai potrivit preşedinte pentru a conduce Ciprul pe timpul furtunii economice.

„Criza are nevoie de un lider”, proclama sloganul promovat de Anastasiades, în timp ce reversul medaliei a fost oferit de Malas: „Criza are nevoie de un lider credibil.”

Cu toate acestea, ciprioţii încă se luptă cu reducerile salariale, majorările impozitelor şi reduceri ale ajutoarelor care au fost impuse în vederea instalării unui program de salvare, astfel încât au fost mult prea puţin impresionaţi de lupta politică.

„Sper că situaţia va fi mai bună în ce priveşte economia şi locurile de muncă, dar mă îndoiesc că va fi aşa”, a declarat Georgios Poullos, un şomer de 41 de ani.

Troika analizează consecinţele falimentului

Echipa de experţi a Troicii internaţionale (Banca Central Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) studiază consecinţele care ar putea fi generate în cazul în care Cipru nu va primi fondurile de ajutorare şi va intra în faliment, relatează în ediţia de sâmbătă ziarul german „Bild”.

Raportul experţilor a concluzionat că cea mai afectată va fi Grecia în cazul unui faliment al celor mai importante bănci cipriote, din moment de băncile elene au dezvoltat o reţea de subsidiare în Cipru, însumând aproximativ 10 procente din economiile greceşti.

„Băncile din alte ţări membre ale zonei euro vor fi, pe de altă parte, foarte puţin afectate”, relatează publicaţia „Bild”.

Cipru a cerut un plan de salvare în iunie 2012, după ce două dintre principalele bănci au avut nevoie de ajutor din partea statului din cauza expunerii sensibile la criza din Grecia. Cu toate acestea, la opt luni de atunci, încă nu există semne clare conform cărora insula va beneficia de ajutorul atât de necesar pentru a aproviziona bugetul statului şi rezervele băncilor.

Săptămâna trecută, luni, miniştrii de Finanţe din zona euro au decis amânarea hotărârii privind acordarea împrumutului, până după  alegerile prezidenţiale.

Guvernul cipriot a adoptat o serie de măsuri de austeritate pentru a reduce cheltuielile publice. Noile economii şi suplimentarea unui ajutor de aproximativ 178 de milioane de euro din sectorul energetic ar trebui să furnizeze suficiente rezerve pentru luna aprilie.

Cu toate acestea, până pe 3 iunie, guvernanţii trebuie să obţină peste 1,4 miliarde de euro de pe urma eurobondurilor şi încă 714 milioane de euro până pe 4 iulie din obligaţiunile guvernamentale ajunse la scadenţă.

O altă obligaţie a viitorului preşedinte cipriot este plata datoriei către Rusia, de 2,5 miliarde de euro, primiţi în 2011 şi cu data scadentă în 2016. Cipru a cerut rusiei o extindere a perioadei de împrumut până în 2022.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările