Nicolas Sarkozy, pe primul loc în sondaje în turul întâi al alegerilor prezidenţiale

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy

Preşedintele Nicolas Sarkozy este prezentat de toate sondajele pe primul loc în intenţiile de vot din primul tur al alegerilor prezidenţiale, marcând o răsturnare de situaţie începută din februarie şi care afectează poziţia socialistului Francois Hollande, prezentat ca favorit.

Cu trei săptămâni înainte de primul tur, prevăzut pentru 22 aprilie, realizatorii de sondaje şi presa apreciază că dinamica s-a inversat.

Un sondaj CSA publicat miercuri seara îi acorda lui Sarkozy un avans important în primul tur, cu 30% din voturi, în timp ce Hollande obţinea 26% din intenţiile de vot. O anchetă TNS-Sofres din aceeaşi zi îl prezenta pe preşedintele în exerciţiu, pentru prima dată de la începutul campaniei, conducându-l pe Hollande cu 29% din intenţii faţă de 28%, transmite Mediafax.

Candidatul socialist este prezentat în continuare drept câştigător al turului doi, prevăzut pentru 6 mai, dar distanţa se reduce. Potrivit TNS-Sofres, Hollande l-ar înfrânge pe Sarkozy cu 55% la 45%, iar potrivit CSA cu 53% la 47%. "La începutul lui februarie, era 60% la 40% în favoarea lui Hollande", a declarat Jérôme Sainte-Marie de la CSA.

În opinia lui Edouard Lecerf, directorul general al TNS-Sofres, "chiar dacă putem spune că aceşti candidaţi sunt cot la cot, dinamica s-a inversat în favoarea lui Sarkozy". Săptămânalul de stânga Le Nouvel Observateur confirmă scriind "Ajutor, revine Sarkozy!".

Cum pot fi explicate aceste noi tendinţe?

Institutul CSA constată o "decepţie" în rândul anumitor simpatizanţi ai stângii, "atraşi de poziţia lui Hollande atunci când acesta a vizat veniturile celor mai norocoşi (şi care) sunt dezamăgiţi din cauză că nu aud suficiente mesaje cu caracter social", a declarat Jérôme Sainte-Marie.

El observă totodată o repoziţionare a alegătorilor de centru mai favorabilă lui Sarkozy, care ar avea, în opinia lor, "într-o măsură mai mare calităţile de autoritate ale unui şef de stat".

Toţi sunt de acord să sublinieze o intrare în campanie "reuşită" a lui Sarkozy, de la jumătatea lui februarie încoace.

În pofida faptului că asasinatele comise de un tânăr islamist în sud-vestul Franţei au afectat ţara, fără să aibă o importanţă politică deosebită, acest episod din domeniul securităţii l-a favorizat în mod natural pe preşedintele în exerciţiu, care a putut să îşi etaleze imaginea de "protector" împotriva crizei sau violenţei pe care a început să o vehiculeze.

Însă, odată cu trecerea emoţiei, Sarkozy a reluat reuniunile în mod alert. El efectuează o campanie agresivă, adoptând de la început o poziţie foarte dură cu privire la imigraţie. "Cum să integrezi, cum să asimilezi, dacă un val migratoriu necontrolat tinde să reducă pe termen nedefinit eforturile Republicii la neant?", a declarat el marţi, în cursul unui miting la Nantes (nord-vest).

Ca şi în 2007, el încearcă să atragă voturi de la extrema dreaptă, a cărei candidată, Marine Le Pen, este creditată cu aproximativ 15% din voturi, cu scopul de a conduce în primul tur şi a păstra dinamica favorabilă de partea sa.

Tabăra prezidenţială, care a reînceput să spere în martie, glumeşte, de-acum, pe seama strategiei lui Francois Hollande, care "vrea o campanie doar asupra atisarkozismului", potrivit purtătoarei sale de cuvânt Nathalie Kosciusko-Morizet.

Hollande, care a încercat să demineze terenul dând asigurări că nu şi-a imaginat că va păstra până la capăt cele 15 puncte în avans faţă de preşedintele în exerciţiu, refuză să schimbe linia.

Într-un interviu pentru cotidianul Le Monde, el repetă că vrea să "reunească", să fie un preşedinte "constant în opţiuni şi timp", poziţionându-se din nou în opoziţie faţă de preşedintele în exerciţiu, al cărui bilanţ este criticat fără încetare de echipa sa.

În contextul înregistrării unei creşteri remarcabile în sondaje a lui Jean-Luc Mélenchon (stânga radicală), creditat cu 10-14%, Hollande se mulţumeşte să afirme că primul tur este "decisiv" şi refuză să îl critice, de teamă să nu îşi divizeze tabăra.

Este un pariu riscant în faţa unui Sarkozy "în mişcare", care dă impresia că îşi impune temele (securitate, imigraţie) şi că are un program de rezervă care urmează să fie dezvăluit în principiu la începutul săptămânii viitoare, în condiţiile în care Hollande şi-a dezvăluit întregul "catalog" de măsuri la sfârşitul lui ianuarie.