Neue Zürcher Zeitung: „Minoritatea maghiară se simte discriminată de către statul central“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În România, cuvântul „autonomie“ este unul care polarizează, scrie cotidianul elveţian „Neue Zürcher Zeitung“, într-un material amplu legat de solicitările în acest sens ale secuilor.

Ungurii din ţară îl asociază cu mai multă autodeterminare, mulţi români, cu o ameninţare, scrie autorul articolului Bela Filip, asistent la Institutul Geografic al Universităţii din Berna şi care cercetează mişcările de independenţă şi autonomie din Europa. În rapoartele anuale ale serviciilor secrete, adaugă el, cerinţele secuilor sunt listate ca „extremism etnic“, iar pentru România, autonomia teritorială sau regională este un pas în direcţia secesiunii. Faptul că exponenţii minorităţii maghiare şi secuilor repetă constant că vor autonomie în cadrul graniţelor României foloseşte puţin, adaugă autorul. 

Ungurii din România speră că o regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc ar aduce o mai bună dezvoltare economică a regiunii şi o dependenţă mai scăzută de bunăvoinţa statutului în ceea ce priveşte utilizarea limbii şi educaţia, se precizează în articol

Deşi situaţia minorităţii ungare s-a îmbunătăţit în ultimul domeniu menţionat, se ajunge din nou la dispute ca în cazul liceului ungar din Târgu Mureş, a cărui redeschidere a reaprins o dezbatere naţională, scrie Bela Filip. El adaugă că există şi alte motive de dispută, printre care investiţiile de stat, care dezavantajează  Ţinutul Secuiesc şi Transilvania.

În plus, scrie autorul, „România conduce de câţiva ani o campanie împotriva simbolurilor secuilor: steagul secuiesc nu poate fi arborat pe clădirile publice, iar Ţinutul Secuiesc nu poate fi promovat ca alte regiuni istorice ca destinaţie turistică“. 

Semnatarul materialului publicat de cotidianul elveţian consideră că mişcarea de autonomie a secuilor va continua, chiar dacă aceasta atrage mai puţină atenţie publică în comparaţie cu cea de independenţă din Catalonia şi, ca urmare, potenţialul de mobilizare este mai mic.

Bela Filip adaugă că deşi românilor din Translivania le place să se distanţeze de românii din afara acestei regiuni, simţindu-se „mai sofisticaţi, mai occidentali“, numai voci marginale agreează ideea autonomiei teritoriale pentru Ţinutul Secuiesc.  

El notează că în 1998 jurnalistul şi politicianul Sabin Gherman a fost în centrul atenţiei ca urmare a manifestului prin care a cerut mai multă autonomie pentru Transilvania, iar în 2015 în Târgu Mureş s-a format un nou partid care a adus argumente într-o direcţie asemănătoare - Partidul Oamenilor Liberi (POL). 

Membrul său fondator Dan Masca spune că ar putea, ca român, să trăiască cu un Ţinut Secuiesc autonom, precizează „Neue Zürcher Zeitung“. Mai important ar fi pentru el ca toţi cetăţenii să poată decide liberi în privinţa viitorului oraşului şi regiunii lor.

„Descentralizare administrativă şi fiscală pe model elveţian“ se poate citi pe pagina de deschidere a site-ului POL. „Astăzi, România este un stat centralizat, în care deciziile sunt luate de un cerc restrâns la Bucureşti“, afirmă Masca. Însă cum ar putea fi convinşi românii că ideea de autonomie nu ar fi periculoasă rămâne o ecuaţie nesoluţionată.

Autorul articolului, care scrie la începutul acestuia că „minoritatea maghiară se simte discriminată de către statul central şi cere mai multă autodeterminare“, notează că reprezentanţii mişcării de autonomie nu cred că politicienii îşi vor schimba opinia prea curând, adăugând că, la începutul lunii aprilie, Parlamentul român a respins statutul de autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite