Nemţii au spionat politicieni francezi şi Comisia Europeană, la cererea NSA

„Prietenii nu-şi spionează prietenii”, a avertizat Angela Merkel atunci când a aflat că NSA-ul i-a ascultat telefonul. Informaţii obţinute de „Sueddeutsche Zeitung” arată însă că serviciile germane au spionat preşedinţia şi Ministerul Externelor de la Paris, precum şi mai mulţi comisari europeni. Operaţiunile s-au desfăşurat la solicitarea NSA, în jurul căreia a izbucnit cel mai mare scandal internaţional de spionaj.

BDN, serviciul de informaţii externe al Germaniei, a ajutat NSA-ul să facă „spionaj politic”, monitorizând „oficiali înalţi de la Ministerul francez al Externelor, Palatul Elysée şi Comisia Europeană”, susţine un articol publicat de „Sueddeutsche Zeitung” în ediţia de joi. 

„Miezul problemei este spionajul politic asupra vecinilor europeni şi asupra instituţiilor Uniunii Europene”, scriu jurnaliştii germani, citând o sursă care cunoaşte operaţiunile BDN. 

„Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel, care s-a plâns în nenumărate rânduri că a fost spionată de serviciile americane, se confruntă acum cu o serie de dezvăluiri stânjenitoare conform cărora spionii germani au acţionat în numele NSA pentru a monitoriza aliaţi ai Germaniei precum Franţa, dar şi companii germane”, scrie France24.com. 

Dezvăluirile n-ar reprezenta însă o noutate pentru cancelarul Merkel. Conform unui articol publicat luni de tabloidul „Bild”, Cancelaria a fost informată încă din 2008 - în timpul primului mandat al Angelei Merkel - despre implicarea serviciilor germane în practicile de spionaj economic ale americanilor. 

Acum, „Sueddeutsche Zeitung” susţine că aceste operaţiuni au vizat, printre alţii, gigantul franco-german EADS (care şi-a schimbat anul trecut numele în Airbus Group), principalul rival al companiei americane Boeing. Aceste cazuri s-au înregistrat însă doar în cazuri izolate, spre exemplu atunci câns SUA aveau informaţii cu privire la potenţiale „exporturi ilegale”. 

Săptămâna trecută, şi „Der Spiegel” a publicat, în ediţia electronică, un articol în care susţine că oficiali BDN au ajutat indirect NSA-ul să spioneze mai multe „ţinte europene”, inclusiv „interese germane”, pe parcursul unei perioade mai lungi de 10 ani. Au existat cel puţin 40.000 de cazuri în care oficiali BDN au furnizat informaţii la solicitarea americanilor, a scris „Der Spiegel”, una dintre cele patru publicaţii internaţionale care au dezvăluit simultan informaţiile oferite de Edward Snowden, în urma cărora a izbucnit scandalul internaţional de spionaj. 

Practicile folosite de NSA pentru a colecta informaţii au stârnit un scandal internaţional de spionaj care nu pare că se va termina prea curând. După ce Washingtonul a fost aspru criticat pentru că a permis spionarea propriilor cetăţeni şi a liderilor din state aliate, conducătorii americani şi serviciile de informaţii şi-au pasat unii altora responsabilitatea, vorbind chiar de o încălcare a legii de ofiţerii NSA. Acum se află că, de fapt, Agenţia avea mandat pentru toate interceptările de la o instanţă specială – Tribunalul pentru Supravegherea Serviciilor de Informaţii. 

În 2010, acest tribunal ar fi dat NSA mandat pentru a intercepta comunicaţiile – scrise şi audio – pentru nu mai puţin de 193 de ţări, printre care şi România, a transmis în exclusivitate cotidianul american „The Washington Post”, publicând un document secret obţinut de la Edward Snowden, fostul consultant al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) din SUA, care a dat în vileag practicile controversate folosite de NSA pentru colectarea de informaţii.

Atunci, NSA a primit dreptul de a strânge şi analiza comunicaţiile tuturor statelor din Organizaţia Naţiunilor Unite, cu excepţia Marii Britanii, Canedei, Australiei şi Noii Zeelande. Agenţia avea dreptul să facă asta „în cazul în care consideră necesar”, primind totodată permisiunea de a intercepta şi instituţii precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Organizaţia Internaţională pentru Energie Atomică.

Edward Snowden, fostul angajat CIA care a iscat un scandal internaţional privind operaţiunile de strângere de informaţii ale Statelor Unite, se află de un an în Rusia, unde a primit azil. 

Snowden a ajuns în Moscova pe 23 iunie de la Hong Kong, unde se afla atunci când au fost publicate informaţiile furnizate de el despre practicile controversate de colectare de informaţii ale Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA) a Statelor Unite ale Americii. 

Dezvăluirile făcute Snowden au arătat cum Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite folosea de cel puţin şapte ani practici precum monitorizarea apelurilor telefonice şi a conturilor de e-mail a milioane de cetăţeni americani. 

În baza unui ordin judecătoresc emis de un tribunal secret al Statelor Unite, Agenţia pentru Securitate Naţională colectează înregistrări telefonice a milioane de americani. 

Motivarea instanţei se bazează pe faimoasa lege Patriot Act, care permite practic autorităţilor să întreprindă astfel de acţiuni dacă există suspiciuni că securitatea naţională este în pericol. Prevederile au fost concepute pentru a dejuca atentate teroriste şi tentative de spionaj, iar folosirea acestei legi pentru monitorizarea apelurilor telefonice a milioane de cetăţeni americani este numită acum un abuz fără precedent. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/scandalul-interna-ional-de-spionaj-55423bfa72f27ce8196c8d7d" target="_blank">View the story "Scandalul internaţional de spionaj" on Storify</a>]