Stratfor: NATO strânge treptat laţul în jurul Rusiei
0
Exerciţiile militare americane demarate în zona baltică s-au extins uşor către România şi Bulgaria, iar deschiderea Turciei şi a Turkmenistanului de a discuta cu Vestul cauzează îngrijorări la Kremlin, arată o analiză Stratfor.
„Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să aibă o senzaţie de claustrofobie zilele astea”, încep analiştii Stratfor o analiză cu privire la prieteniile pe care americanii şi le leagă sau consolidează, după caz, la graniţele atât de importante ale Rusiei. Prin întărirea legăturilor militare şi energetice, americanii încercuiesc treptat Rusia, arată agenţia de informaţii geostrategice. „De-a lungul graniţei Rusiei cu Europa, armata americană este foarte activă. Puţin câte puţin, SUA îşi extind exerciţiile militare sub stindardul operaţiunii Atlantic Resolve”, arată Stratfor.
Un steag american cât Europa Centrală
Exerciţiile au fost demarate în ţările baltice şi Polonia şi, de săptămâna trecută, s-au extins în România, cu planuri de a ajunge şi în Bulgaria. Până acum, majoritatea acestor misiuni sunt de dimensiuni relativ reduse, implicând doar câteva sute de soldaţi şi sunt menite să testeze abilitatea SUA de a mobiliza rapid unităţi în ţări care pot apoi exersa capacităţile de a primi şi de a colabora cu aceste forţe americane. În plus, mai multe unităţi cu rol de centre de comandă din brigăzile de infanterie ale armatei SUA au preluat prin rotaţie conducerea operaţiunii Atlantic Resolve, astfel încât să poată exersa protocolul de comandă şi control comun.
Deşi aceste exerciţii testează în primul rând capabilităţile militare, manevrele au totodată şi un scop politic, acela de a reasigura aliaţii est-europeni de sprijinul SUA. Să luăm, de exemplu, convoiul Dragon Ride, care a început la 21 martie. Acest spectacol de 11 zile înseamnă un convoi militar american, care include vehicule armate de tip Stryker, care parcurge 1.800 de kilometri, traversând Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia şi Germania. În esenţă, armata SUA etalează un steag american uriaş de-a lungul frontului european.
SUA sunt pregătite să meargă dincolo de graniţele NATO în a transmite acest mesaj Moscovei. AArseni Avakov, ministrul Internelor al Ucrainei, a vorbit recent despre sprijinul pe care SUA îl acordă ţării sale împovărate atunci când a postat pe pagina sa de Facebook detaliile unei misiuni de instruire care a început la 20 aprilie în vestul Ucrainei. Potrivit lui Avakov, brigada 173 a forţelor aeriene americane şi a Gărzii Naţionale va începe „instruirea pe termen lung şi exerciţii” în trei seturi de cursuri, fiecare cu o durată de opt săptămâni. Rusia este deja enervată de dezbaterea din SUA cu privire la posibilitatea de a furniza arme letale Ucrainei. Mobilizarea de trupe americane în Ucraina pentru aceste exerciţii este doar încă un motiv pentru care Rusia va avea nevoie să continue să-şi păstreze prezenţa militară în est, pe măsură ce SUA îşi fac simţită prezenţa în Ucraina.
România şi dincolo
România este încă un punct al activităţii SUA şi NATO către care Rusia priveşte cu nervozitate. Cu deschidere la Marea Neagră şi având graniţă cu Ucraina, România joacă un rol critic în strategia regională a NATO.
Pe lângă consolidarea cooperării militare în cadrul NATO, oficialii americani depun totodată eforturi pentru a asigura firmelor americane o prezenţă mai semnificativă în ţară, în special în sectorul energetic, pentru a dilua influenţa Rusiei.
Pe lângă cohorta de oficiali americani care au vizitat Bucureştiul în ultimul an, un anumit vizitator se remarcă. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a efectuat pe 1 aprilie prima sa vizită din 2007 încoace în România. Vizita sa vine în contextul în care Turcia face eforturi pentru a-şi întări legăturile energetice cu Rusia prin construirea gazoductului Turkish Stream şi asigurarea unui discount pentru importurile de gaz rusesc. Cu toate acestea, criza din Ucraina a determinat Turcia, precum şi pe mulţi din vecinii acesteia, să devină mult mai îngrijorată cu privire la securitatea din regiunea Mării Negre. Turcia, precum România, este un nod crucial în strategia SUA de a desena un arc de aliaţi de-a lungul coastelor Mării Negre. Deşi Turcia a participat la exerciţiile desfăşurate de NATO în Marea Neagră, alături de Bulgaria şi România, ea şi-a păstrat totodată apropierea de Moscova, încercând să-şi menţină postura neutră. Însă recenta vizită făcută de Erdogan la Kiev, alături de vizita de la Bucureşti, vor ridica fără îndoială întrebări la Moscova cu privire la posibilitatea ca Ankara să alunece către Vest.
Vestul întinde mâna către Asia Centrală
Şi dacă Rusia trebuie să-şi facă griji cu privire la Turcia, atunci ea trebuie să-şi facă totodată griji şi pentru Turkmenistan. Traversând cu privirea Marea Caspică, liderii de la Aşgabat văd că o alianţă se consolidează între Turcia, Azerbaidjan şi ţări europene pentru a construi rute energetice care să ocolească Rusia şi să tranziteze Caucazul şi Turcia, alimentând Europa. Turkmenistanul şi amplele sale resurse energetice reprezintă cheia oricărui proiect major în acest sens.
Guvernul turkmen a fost excesiv de precaut în a evita să supere Rusia, temător că Moscova va profita de oportunitate pentru a-şi băga coada în Aşgabat, iar asta într-un moment în care Asia Centrală se aşteaptă la mari instabilităţi. Însă europenii, turcii şi azerii au făcut lobby la Aşgabat pentru ca propunerile lor energetice să fie luate în considerare. Maros Sefcovic, şeful uniunii energetice a UE, plănuieşte să viziteze Turkmenistanul în următoarele luni pentru a discuta despre planurile ce privesc gazoductul Trans-Caspic.
Guvernul turkmen va trebui să fie convins că va avea sprijinul vestic de care are nevoie pentru a face faţă oricăror represalii ruse vizând Aşgabatul, dacă va merge înainte cu aceste planuri. În mod notabil, atunci când şeful comandamentului central al armatei americane, generalul Lloyd Austin, a depus mărturie în faţa Congresului, la 26 martie, pentru a prezenta raportul anual al comandamentului central, a menţionat că Turkmenistanul a cerut echipament militar şi tehnologie din partea SUA pentru a-şi insula graniţele de orice risc de revărsare a instabilităţii din Afganistan. Deşi Austin a recunoscut că politica de neutralitate adoptată de Turkmenistan prezintă unele dificultăţi pentru consolidarea cooperării militare dintre Washington şi Aşgabat, faptul că guvernul turkmen, de obicei precaut, poartă discuţii cu SUA cu siguranţă că va capta atenţia Moscovei.
Din regiunea baltică şi până la Marea Neagră şi, mai nou, Marea Caspică, SUA caută recruţi pentru a încercui Rusia. România s-a alăturat americanilor încă de anul trecut, însă Turcia şi Turkmenistanul sunt cele care trebuie urmărite.
Actul fondator prin care Rusia şi-a stabilit relaţiile cu NATO „rămâne unul dintre acordurile fundamentale care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi sporită numai prin cooperare”, a spus Gruşko, adăugând că acesta „conţine principiile fondatoare ale relaţiilor NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euroatlantică este indivizibilă”.
„Documentul conţine importante principii conform cărora Alianţa nu îşi va menţine securitatea prin desfăşurarea adiţională permanentă de forţe de luptă semnificative. De asemenea, conţine prezumţia că NATO nu are planuri de a desfăşura arme nucleare în noi state membre. În final, menţionează că Rusia şi NATO nu se consideră duşmane şi nu intenţionează să-şi submineze securitatea una alteia”, a mai spus trimisul Rusiei la NATO.
La începutul lunii februarie, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.
Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi.
NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă.
Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria.
Se încarcă comentariile...
