NATO îşi va revizui „Conceptul strategic“ la summitul de astăzi, de la Bruxelles, la care participă şi Joe Biden

Casa Albă a anunţat duminică, înaintea summitului NATO de luni, că liderii alianţei vor lansa un set de iniţiative ”ambiţioase” pentru a se asigura că va continua să ofere securitate până în 2030 şi dincolo de acest an, transmite Reuters.

 Potrivit Casei Albe, cele 30 de state membre vor conveni să revizuiască ”Conceptul strategic” al NATO pentru a-şi adapta ”abordarea la mediul strategic în evoluţie, care include politicile şi acţiunile agresive ale Rusiei; provocările pe care Republica Populară Chineză le pune la adresa securităţii, prosperităţii şi valorilor noastre colective şi ameninţările transnaţionale precum terorismul, ameninţările cibernetice şi schimbările climatice".

Un comunicat al Casei Albe afirmă că că noul concept strategic va fi pregătit pentru a fi adopt la Summitul NATO din 2022.

 "Liderii aliaţi vor lansa un set ambiţios de iniţiative pentru a se asigura că NATO continuă să ofere securitate cetăţenilor noştri până în 2030 şi mai departe", a adăugat comunicatul.

Potrivit Reuters, este aşteaptat ca pentru prima dată Conceptul strategic al NATO să includă ca provocare ascensiunea militară a Chinei.

Preşedintele Joe Biden a sosit duminică la Bruxelles pentru summit.

Liderii NATO vor aproba o nouă politică de apărare cibernetică, care să stimuleze coordonarea pentru a se asigura că alianţa ”este rezistentă şaa ameninţările din ce în ce mai frecvente şi severe ... inclusiv atacuri ransomware perturbatoare împotriva infrastructurii critice”.

Casa Albă a adăugat că membrii alianţei se vor baza”pe furnizori de încredere pentru reţelele de telecomunicaţii de generaţia următoare”.

Liderii NATO vor afirma, de asemenea, măsuri pentru a asigura ”avantajul tehnologic” al alianţei şi vor fi de acord cu un ”Plan de acţiune pentru securitatea climatică, inclusiv reducerea gazelor cu efect de seră din activităţile şi instalaţiile militare”, a spus Casa Albă.

Rusia, schimbările climatice, Afganistan şi noile tehnologii se numără printre subiectele planificate pentru discuţii în timpul summitului de o zi, care va culmina cu o sesiune specială a liderilor în camera Consiliului Atlanticului de Nord.

Într-o întorsătură de situaţie, summitul NATO va conveni asupra reformelor alianţei, cunoscute sub numele de NATO 2030, care au fost puse în mişcare după ce fostul preşedinte Donald Trump a pus sub semnul întrebării relevanţa acesteia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va stabili nouă domenii în care NATO s-ar putea moderniza pe termen mediu, inclusiv mai multe finanţări comune ale operaţiunilor militare. Franţa şi-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la propunere, temându-se că va lua bani din priorităţile militare naţionale.

România va pleda pentru cosolidarea descurajării şi apărării în Regiunea Mării Negre

Preşedintele Klaus Iohannis participă, luni, la Bruxelles, la Summitul NATO, în cadrul căruia va susţine procesul de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice la actualul context de securitate, astfel încât organizaţia să devină mai puternică politic şi militar.

În cadrul summitului, preşedintele Iohannis va reafirma importanţa organizaţiei pentru securitatea euroatlantică şi ordinea internaţională bazată pe norme, a precizat sursa citată.

Totodată, şeful statului "va pleda pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic aliat, în special în regiunea Mării Negre, evidenţiind rolul activ al ţării noastre de pilon de stabilitate şi furnizor de securitate".

Klaus Iohannis va susţine întărirea pe mai departe a relaţiei transatlantice, precum şi decizia de elaborare a unui nou Concept Strategic.

Preşedintele va reafirma angajamentul României de a contribui la efortul comun al NATO, atât în plan operaţional, cât şi în plan conceptual şi financiar, prin asigurarea, în continuare, a pragului minim de 2% din PIB pentru Apărare, mai precizează Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului va evidenţia şi "contribuţia concretă, strategică a României la eforturile aliate de consolidare a rezilienţei, inclusiv prin înfiinţarea recentă, la Bucureşti, a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă".

Klaus Iohannis va reitera, de asemenea, susţinerea ţării noastre pentru cooperarea cu partenerii, în special cu Uniunea Europeană, evidenţiind componentele pe care este fundamentat parteneriatul strategic dintre cele două organizaţii, precum şi complementaritatea dintre NATO şi UE.

În egală măsură, preşedintele se va referi la importanţa aprofundării cooperării NATO cu partenerii săi, cu precădere cei din Vecinătatea Estică. 

Securitate maximă pentru cei 29 de lideri ai Alianţei

Un dispozitiv important a fost pus în aplicare pentru a asigura securitatea preşedintelui american şi a liderilor celorlalte 29 de ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice pe perioada în care aceştia se află în Belgia. Locuitorii capitalei Bruxelles au fost informaţi cu privire la măsurile preconizate, care vor afecta circulaţia în timpul celor două zile ale vizitei preşedintelui american.

Summitul NATO de luni va marca o "regăsire" a SUA cu aliaţii săi, relaţie care a avut de suferit în perioada administraţiei Trump.

Sesiunea de lucru ar urma să dureze trei ore, între 13:00 şi 16:00, iar participanţii vor adopta o declaraţie negociată între capitale.

Aliaţii vor să transmită un mesaj ferm Rusiei înainte de summit-ul Joe Biden-Vladimir Putin de la Geneva. De asemenea, vor lansa revizuirea conceptului strategic al NATO pentru a pregăti Alianţa să facă faţă noilor ameninţări în spaţiu, în cyberspaţiu şi tacticilor Chinei de a influenţa organizaţia pentru a-i modifica practicile şi obiectivele.

Totodată, participanţii la summit vor adopta un cod de conduită care să pună capăt tensiunilor provocate de deciziile unilaterale ale SUA privind retragerea din Afganistan şi intervenţiile militare ale Turciei în Siria, Libia şi Caucaz.

După sesiunea de lucru, preşedintele Joe Biden are, de asemenea, programată o discuţie cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Preşedintele american va fi primit marţi spre prânz de regele Belgiei, după care va participa la summitul UE-SUA, prevăzut să dureze două ore, alături de preşedintele Consiliului European Charles Michel şi de preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. 

Biden a refuzat să participe la o conferinţă de presă alături de preşedinţii celor două instituţii, urmând să părăsească Bruxelles-ul la ora 15:00 (13:00 GMT) cu destinaţia Geneva.

Nu se cunosc detalii despre programul neoficial al preşedintelui american. În timpul vizitei din martie 2014, preşedintele Barack Obama a ţinut un discurs în faţa a 2.000 de invitaţi.

Bill Clinton a făcut jogging dimineaţa devreme într-una din pădurile capitalei belgiene şi a băut o cafea într-o braserie de lângă Palatul regal, iar George Bush a vizitat magazinul unui ciocolatier din centru.