Narva, oraşul estonian unde Rusia se intersectează cu NATO şi UE: „Chiar şi cei care se numesc ruşi sunt furioşi pe Putin”
0
Narva, al treilea oraş din Estonia, este aproape o anomalie: situat la extremitatea flancului estic al NATO, are 97% din populaţie, adică aproape 60.000 de locuitori, vorbitoare de rusă. În acelaşi timp, în niciun alt oraş din UE nu sunt atâţia rusofoni, relatează BBC.
Narva este situat pe malul vestic al râului Narva, în timp ce Ivangorod se află pe malul celălalt, ceea ce face ca cele două ţări să fie despărţite în mare parte de un curs de apă.
La capătul unui pod se află vama unde jurnaliştii BBC se întâlnesc cu Erik Liiva, comisarul-şef al părţii estoniene, care îi însoţeşte până la o linie roşie pe asfalt ce practic desparte cele două ţări.
„Aţi ajuns la graniţă. Sunteţi la marginea Federaţiei Ruse”.
Cum sunt relaţiile după invazia rusă a Ucrainei?
„Nu avem prea multe contacte cu ei, însă avem deschisă o linie de urgenţă din motive operaţionale. Ne-am întărit patrulele de la graniţă, controalele sunt mai riguroase pentru orice vehicul care vine din partea cealaltă”, spune Liiva.
Prin acest punct de trecere modest au intrat în Estonia mii de refugiaţi ucraineni - mulţi fugind de ororile războiului din Mariupol şi alte zone intens bombardate.
„Războiul din Ucraina este al nostru. Simţim asta aici”, spune Katri Raik, noul primar al Narva.
Când s-a declanşat invazia, în oraş se instalase o linişte tensionată, nimeni nu era dispus să vorbească despre asta. În acest oraş, doar 47% din locuitori sunt estonieni, 36% fiind ruşi, iar restul persoane încadrate ca „aliens”, persoane care nu au cetăţenie, în majoritate vorbitoare de rusă.
Înainte de război, populaţia din Nerva urmărea canale din Rusia şi traversa regulat graniţa spre Ivangorod, dar şi mai departe, în Sankt Petersburg, aflat la mai mică distanţă de Narva decât Tallinn, capitala Estoniei.
Însă acum consulatele ambelor ţări s-au închis şi vizele sunt mai greu de obţinut. În plus, Estonia a decis să interzică canalele ruseşti considerând că acestea sunt în majoritate doar propagandă.
Primarul Katri Raik a stat de vorbă cu numeroşi refugiaţi ucrainenei care au trecut prin Nerva, o parte dintre ei plecând mai departe spre alte ţări din Europa.
„Au trecut prin iad. Nu mai aveau speranţă în ochi”, spune ea.
Oraşul are şi centre de ajutor pentru refugiaţi, iar voluntarii de aici sunt ruşi şi estonieni. Unul dintre ei este Katia, din Rusia.
Pe aici se trece cel mai uşor, spune ea, explicând că unii dintre cei care traversează acceastă graniţă au fost evacuaţi din zonele de război de trupele ruse - unii voluntar, alţii forţat - şi majoritatea ajung „epuizaţi şi traumatizaţi””.
În partea cealaltă, la vama din Ivangorod ucrainenii sunt supuşi unor interogatorii amănunţite şi în special bărbaţii sunt căutaţi de tatuaje şi verificaţi dacă nu au răni de la armele de umăr. Cei care trezesc suspiciuni sunt reţinuţi pentru investigaţii mai amănunţite.
Totuşi, sunt şi unii ucraineni care aduc reproşuri Occidentului. Două femei primite de voluntari după ce au fost evacuate dintr-o localitate de lângă Harkov acceptă să dea un interviu în rusă. Ele spun că se simt recunoscătoare că au fost evacuate de soldaţii ruşi la Belgorod, de partea rusă a graniţei.
Pe cine învinuiesc pentru război?
„Este ca un divorţ. Fiindcă ambele părţi au vină. America e de vină pentru că nu ar fi trebuit să furnizeze arme Ucrainei”, a răspuns Viktoria, o femeie în vârstă.
Şi dacă Ucraina ar fi împărţită între teritorii administrate de Rusia şi altele de către guvernul legitim de la Kiev? Unde ar alege să locuiască?
„Am trăi în cele ruse, desigur”, răspunde prietena femeii care a venit împreună cu ea.
Un voluntar îi ia pe jurnalişti deoparte şi le explică: „Este o chestie de vârstă. Chiar şi aici, în Narva, mulţi oameni mai în vârstă dau vina pe NATO şi pe Occident pentru această criză. Tinerii gândesc diferit. Chiar şi cei care se numesc ruşi sunt furioşi pe Putin pentru că a provocat această mizerie”.
„Europa şi NATO se confruntă cu o realitate complet nouă. Un atac [din Rusia] nu mai poate fi exclus””, spune Tuli Duneton, director politic la Ministerul Apărării al Estoniei. .
Se încarcă comentariile...
