Miza alegerilor din Ungaria. Opţiunea pusă de Viktor Orban pe buletinul de vot

Viktor Orban FOTO EPA-EFE

Miza deja ridicată a alegerilor din Ungaria s-a transformat odată cu invazia rusă a Ucrainei, adăugând o nouă opţiune pe buletinul de vot, iar cel mai longeviv premier european încercă să profite: cetăţenii trebuie să aleagă acum între pacea şi securitatea reprezentată de Fidesz şi ameninţarea războiului şi haosului economic la care ar fi dispuşi adversarii săi din opoziţia unită.

„Dacă vreţi să riscaţi pacea noastră, puteţi vota pentru stânga”, a spus Viktor Orban la un miting de campanie recent. 

Pe 3 aprilie, după 12 ani la putere, Orban se confruntă cu cea mai puternică opoziţie de până acum, iar cursa se anunţă strânsă. Un sondaj efectuat de Zavecz Research între 23 şi 25 martie arată că guvernul lui Orban are un mic avans de 44% faţă de 42% opoziţia unită.

Liderul celor şase partide de pe întreg spectrul politic, conservatorul Peter Marki-Zay, 49 de ani, primarul unui mic oraş maghiar, spune că Orban a creat „un stat monopartid” care în plus a întors spatele aliaţilor vestici, devenind un militant „anti-Europa şi pro-Putin”.

„Aparţinem puternic Vestului, NATO şi UE”, a spus el, precizând că miza este viitorul Ungariei ca democraţie.

Dacă Orban era deja într-o relaţie încordată cu Occidentul şi UE din pricina interferenţei sale cu statul de drept, în timp ce în plan intern criticii săi au denunţat confiscarea instituţiilor democratice şi reforme care au concentrat controlul puterii în mâinile statului, războiul din Ucraina a dat peste cap miza alegerilor.

„Scrutinul este esenţial un referendum despre apartenenţa Ungariei la vest sau est”, spune Andras Biro-Nagy, analist şi director la centrul de reflecţie din Budapesta Policy Solutions.

„Politica Ungariei nu este prietenoasă nici cu Ucraina, nici cu Rusia”, a asigurat Orban, în contextul în care opoziţia încearcă să încline balanţa „arătând populaţiei maghiare care ar fi costurile prietenei faţă de Rusia”, şi anume antrenarea Ungariei - stat-satelit al URSS în timpul Războiului Rece- pe orbita Rusiei.

Un aliat apropiat al lui Vladimir Putin cu care a cultivat legături strânse economice şi politice, Viktor Orban a condamnat războiul declanşat în Ucraina fără a-l menţiona pe Putin, a votat în favoarea sancţionării Rusiei, a permis trupe NATO pe teritoriul Ungariei, dar a refuzat categoric să livreze arme Ucrainei sau să permită tranzitarea lor .

Dar, dacă războiul i-ar putea crea un avantaj, totodată, îi aduce retorica la limită în măsura în care el şi liderul de la Kremlin au ideologii similare, iar Putin şi regimul său autoritar este în vizorul opiniei publice şi comunităţii internaţionale.

În contextul ultimelor evenimente de pe scena internaţională miza este acum de ce parte se situează Ungaria.

„Nu avem decât o opţiune: trebuie să alegem Europa în locul estului”, spune candidatul opoziţiei Péter Marki-Zay.

Orban, un politician pragmatic pe plan intern care a menţinut legături deopotrivă cu regimuri democratice şi dictatoriale face acelaşi gen de echilibristică în politica externă, insistând asupra ţinerii Ungariei departe de orice conflict pentru a-i proteja securitatea.

Acum însă sarcina sa s-a complicat pentru că trebuie să convingă în calitate de pacificator care nu renunţă la relaţia apropiată cu Rusia, scrie CNN.

Când Putin, premier în 2008, şi-a lansat prima invazie a unei ţări vecine, Orban, pe atunci un politician din opoziţie, după ce avusese deja un mandat de prim-ministru, a vociferat împotriva lui.

Apoi, în cursul domniei sale îndelungate, a dezvoltat o relaţie de prietenie şi încredere cu Moscova. În 2014, când şi-a declarat intenţia de a construit un „stat iliberal” a dat exemplul Rusiei. Înainte de invazie, în timp ce trupele rusele erau masate la graniţele Ucrainei, Orban a vorbit la întâlnirea cu Putin în termeni elogioşi de legăturile cu Rusia.

Relaţia dintre cei doi lideri are la bază dependentă economică, dar şi aspecte ideologice comune, spune Péter Krekó, directorul Political Capital Institute din Budapesta.

„Ungaria lui Putin nu este foarte diferită de Rusia lui Putin ...Această concepţie despre lume anti-occidentală, ultraconservatoare şi anti- LGBTQ  ... şi ideologia bazată pe informaţii autorizate de stat” este „destul de similară” mişcărilor timpurii ale preşedinţiei lui Putin .

„Orban este cel mai pro-Putin premier din UE şi el nu se aştepta deloc la această invazie”, notează acesta.

Pe de altă parte, relaţia Budapestei  cu Kievul s-a deteriorat de-a lungul anilor, după ce a împiedicat tentativele Ucrainei de a forma relaţii strânse cu NATO. Recent, ministrul ungar de externe a acuzat guvernul de la Kiev fără a aduce şi dovezi că se coordonează cu opoziţia ungară.

Ca o nouă complicaţie a acestei dinamici ce îngreunează eforturile UE de a-l pedepsi pe Putin, Orban a subliniat că nu susţine potenţiale sancţiuni europene asupra importurilor de petrol de gaz, întrucât ar fi afectate gospodăriile care se bazează în proporţie de 90% pe încălzirea cu gaze. Purtătorul său de cuvânt a întărit ideea că economia ţării ar suferi o presiune „insuportabilă”, în timp ce Rusia însăşi nu ar fi afectată.

Deşi mulţi analişti se aşteptau ca războiul să încline balanţa în favoarea opoziţiei, avertismentele lui Orban că Ungaria ar fi pusă în pericol i-a crescut avansul mic, dar semnificativ în sondaje.

 Andrea Virág, director de strategie la centrul de reflecţie Republikon Institute  din Budapesta, a observat: „Premierul străluceşte în situaţii ca asta. Îi place să se poziţioneze ca apărător al Ungariei - de aceea şi strategia sa campanie a fost mereu să-şi creeze inamici şi pericole pentru Ungaria”.

Orban nu a prezentat Rusia ca agresor descriind conflictul ca unul dintre est şi vest, iar Ungaria doar „o piesă în jocul lor”.

„Venim în ajutorul celor aflaţi în necaz  dar, în acelaşi timp, nu facem niciun pas care ar putea atrage Ungaria în necazuri”, a adăugat pentru CNN un purtător de cuvânt al guvernului lui Orban. „Nu putem ajuta pe nimeni în timp ce ne distrugem pe noi înşine – de exemplu, implicându-ne într-un război care nu este războiul nostru, în care nu avem nimic de câştigat şi totul de pierdut”.

Această poziţie echivocă pare să fi ajutat postura lui electorală. Dar Orban îşi pierde din prietenii în Europa.

Preşedintele polonez Andrzej Duda, liderul UE cel mai solidar faţă de poziţiile lui Orban privind conservatorismul social şi statul de drept, s-a rupt de aliatul său pentru a condamna politica sa faţă de Ucraina . „Având în vedere moartea a sute şi mii de civili... îmi este greu să înţeleg această abordare”, a declarat Duda pentru postul de ştiri TVN24. „Această politică va fi costisitoare pentru Ungaria, foarte costisitoare”.

Într-un discurs la Consiliul European de săptămâna trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a pus în vedere lui Orban: „Trebuie să decideţi singur de partea cui sunteţi. Nu este momentul să ezitaţi. E timpul să vă hotărâţi”.