EXCLUSIV Înaltul oficial al diplomaţiei germane: „E vital să vorbim pe o singură voce în relaţia cu Rusia“

Michael Roth, ministrul de stat pentru Afaceri Externe al Germaniei, crede în rezolvarea crizei ucrainene printr-o politică unită a statelor membre UE şi dezaprobă ideea unei acţiuni militare.

„Adevărul“: Criza din Ucraina a generat anumite ameninţări şi la adresa României. Care consideraţi că

este rolul României în această regiune estică?

Michael Roth: Politica noastră de Vecinătate nu va fi încununată de succes decât dacă România şi celelalte state din vecinătate vor juca un rol activ. Apreciem contribuţia activă şi constructivă a României în cadrul Strategiei Comune a UE. Este absolut vital să vorbim pe o singură voce în relaţia cu Rusia, cu Ucraina. Aceasta este cheia succesului nostru. Şi în această dificilă criză noi am reuşit să vorbim pe o singură voce.

Din nefericire, răspunsul UE nu a fost perceput ca fiind o voce puternică în rândul publicului. Ar fi putut avea Europa un alt tip de reacţie?

Nu sunt de acord cu dumneavoastră. Uniunea Europeană s-a angajat să ducă în secolul XXI o politică modernă. Noi credem în dialog şi diplomaţie şi nu credem în uzul forţei. Principalul nostru obiectiv este să găsim o soluţie prin eforturi politice şi diplomatice. Care ar fi alternativa? Să dislocăm forţe militare în Ucraina? Nu cred. La nivelul UE, noi am adoptat o strategie în trei paşi. Primul pas a fost suspendarea discuţiilor bilaterale cu Rusia în ce priveşte liberalizarea vizelor, precum şi discuţiile privitoare la Noul Acord; al doilea pas îl reprezintă interdicţiile de circulaţie impuse cetăţenilor Ucrainei şi Rusiei care se fac responsabili de încălcarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. De asemenea, am procedat şi la indisponibilizarea activelor acestora. Iar al treilea pas va fi marcat de sancţiunile la nivel economic.

În acest context, ar trebui să avem în vedere patru aspecte:

1. Care este impactul măsurilor noastre restrictive impuse asupra Rusiei?

2. Cum păstrăm deschise căile de dialog cu Rusia?

3. Cine trebuie să plătească preţul cel mai mare pentru sancţiunile de ordin economic?

4. Doreşte UE să dea dovadă de solidaritate cu statele membre care ar putea avea evoie de ajutor dacă suntem siliţi să luăm şi alte măsuri împotriva Rusiei? 

Credeţi că alte state membre ale UE privesc spre Germania şi aşteaptă ca aceasta să preia conducerea în ceea ce priveşte rezolvarea acestei crize?

Germania este conştientă de faptul că trebuie să îşi asume o anumită responsabilitate şi doreşte să facă acest lucru. Însă Germania este doar un jucător într-un joc în echipă. Eu prefer o strategie de împărţire a  responsabilităţilor, o împărţire echitabilă a responsabilităţilor. Cu toate acestea, ştiu ce vreţi să spuneţi: România a avut propriile experienţe istorice cu Rusia. Există temeri concrete de care trebuie să ţinem seama. Dar cred cu tărie că trebuie să detensionăm situaţia dacă ne stă în putinţă. Sunt optimist. Facem tot ce ne stă în putere pentru a găsi o soluţie politică.

„Suntem deosebit de interesaţi de consolidarea cooperării cu România“

Germania  este  un  partener  foarte  important  pentru  România.  Cum  vedeţi  România  în calitatea dumneavoastră de reprezentant al Ministerului Federal al Afacerilor Externe?

România este un partener politic şi economic foarte important pentru Germania în Europa Centrală şi de Est. Există legături strânse între ţările noastre – nu doar datorită rolului important al minorităţii germane în România, ci şi prin prisma numărului mare de cetăţeni români care trăiesc şi muncesc în Germania. Ne bucură foarte mult faptul că în anul 2007 România a devenit stat membru al UE. În acest context suntem deosebit de interesaţi de consolidarea cooperării cu ţara dumneavoastră şi pe viitor.

Aţi putea menţiona câteva dintre domeniile în care am putea să dezvoltăm relaţiile de cooperare? Am putea deveni la un moment dat parteneri strategici aşa cum este România cu S.U.A.?

România şi Germania sunt deja aliaţi în cadrul NATO şi UE. Uniunea Europeană reprezintă mai mult decât o piaţă comună. Uniunea Europeană este, înainte de toate, o comunitate de valori. Avem o Politică Externă şi de Securitate Comună. Criza din Ucraina a demonstrat că UE este capabilă să acţioneze în baza unei strategii comune şi să vorbească pe o singură voce. Ceea ce reprezintă un mare succes.

Aş dori să mai adaug un aspect referitor la invitaţia adresată statelor din Balcanii de Vest de a se alătura UE. Este deosebit de important să construim punţi între statele membre ale Uniunii Europene situate în Europa Centrală şi de Sud-Est şi ţările din Balcanii de Vest. Abordarea noastră în ceea ce priveşte Balcanii de Vest ar putea valorifica expertiza şi experienţa României în regiune.

Aşa s-a întâmplat cu Polonia şi România în contextul Parteneriatului Estic şi al Întâlnirii la vârf de la Vilnius, în special în ceea ce priveşte Ucraina şi Republica Moldova.

Am făcut propuneri pentru un Parteneriat Estic mai puternic. Statele membre din Europa Centrală şi de Est ar trebui să se implice ca parteneri puternici pentru a dezvolta o strategie de succes. Noua Politică Europeană de Vecinătate se numără printre priorităţile agendei noastre politice şi aici nu mă refer doar la agenda politică germană, ci şi la cea a UE.

Ca urmare a crizei din Ucraina?

Nu  doar.  Să  nu  scăpăm  din  vedere  Republica  Moldova,  Georgia  şi  celelalte  ţări  din vecinătatea noastră estică.

„E necesar un progres considerabil în reforma Justiţiei române“

Aderarea României la Schengen a devenit iar un subiect important. Conform Comisiei şi Parlamentului European, criteriile au fost îndeplinite. Ce părere aveţi?

Susţin foarte mult ideea spaţiului Schengen. Sper cu tărie că România şi Bulgaria vor deveni state membre cu drepturi depline ale acestui spaţiu cât mai curând posibil. Am luat act de rapoartele Comisiei Europene şi de recunoaşterea eforturilor de reformare întreprinse de România. Cu toate acestea, este în continuare necesar un progres considerabil în domeniul reformei sistemului

judiciar şi al combaterii corupţiei.

Dar pare că, de fapt, este vorba de o chestiune politică.

Vorbim despre criterii obiective care trebuie îndeplinite. Dat fiind că pentru luarea acestei decizii este nevoie de unanimitate, eforturile de reformare trebuie şi ele să-i convingă pe toţi membrii Consiliului. 

Este Justiţia din România un motiv?

Sistemul judiciar este unul dintre criteriile obiective stabilite. Aşa cum am spus, noi credem că este necesar în continuare un progres considerabil în domeniul reformei sistemului judiciar.

Românii nu reprezintă cea mai mare minoritate europeană care trăieşte în Germania. Cum explicaţi dezbaterile legate de migraţie care s-au mutat din Marea Britanie în Germania?

Ministerul Federal al Afacerilor Externe are o poziţie foarte clară privitor la această chestiune. Libera circulaţie a persoanelor reprezintă o adevărată poveste de succes nu doar pentru UE şi pentru România, ci şi pentru Germania. Nu dorim restricţii în domeniul liberei circulaţii şi suntem foarte preocupaţi de discuţiile contradictorii din Germania şi UE. Dezbaterea trebuie să fie mult mai obiectivă şi bazată pe fapte. Grupul de lucru format din secretari de stat a prezentat Guvernului Federal, la sfârşitul lunii martie, un raport interimar. 

Germania apără şi beneficiază în mare măsură de libera circulaţie a persoanelor, dar nu putem nega faptul că există situaţii dificile în câteva oraşe. Raportul transmis Guvernului Federal consemnează faptul că vom ajuta aceste oraşe cu suma de aproximativ 200 milioane de euro. Obiectivul nostru este de a îmbunătăţi procesul de integrare şi de a rezolva problemele sociale.

Trebuie să subliniem faptul că acest raport se referă la toţi migranţii din spaţiul UE, nu doar la români şi bulgari.

Sigur că da. Nu există cetăţeni UE de rangul doi. România şi Bulgaria au beneficiat de ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii începând de la 1 ianuarie şi noi salutăm acest lucru. Din păcate, anumite aspecte ale noilor realităţi reprezintă o provocare: asistăm la cazuri de abuz asupra migranţilor săvârşit de angajatori şi proprietari de case germani. Un alt aspect îl reprezintă potenţialul abuz în domeniul sistemului nostru de asigurări sociale. Prin urmare, am dori să ne îmbunătăţim sistemul de control. Sunt foarte conştient de faptul că şi România se confruntă cu anumite provocări, cum ar fi un posibil brain drain, al tinerilor supracalificaţi care părăsesc ţara dumneavoastră.

Ministrul Roth a explicat pentru „Adevărul“ ce înseamnă noile reguli din sistemul de ajutoare sociale

„În conformitate cu normele UE, statele membre au posibilitatea de a introduce noi măsuri la nivel naţional. Există trei noi măsuri. Prima se referă la gestionarea acelor migranţi care abuzează de sistemul de asigurări sociale. A doua măsură are în vedere un mai bun sistem de control pentru muncitori şi a treia un mai bun sistem de control în domeniul alocaţiilor pentru copii. Lupta noastră este îndreptată împotriva fenomenului extrem de răspândit de abuz asupra sistemelor de asigurări sociale peste tot în Europa. Generaţia mai tânără trebuie să aibă o şansă, dar şi o perspectivă la ea acasă.“

Citeşte şi:

Angela Merkel ameninţă din nou Rusia cu sancţiuni economice

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat, sâmbătă, că statele europene vor aplica sancţiuni economice Rusiei, dacă autorităţile de la Kremlin vor încerca din nou să atenteze la „integritatea Ucrainei”, informează AFP.

EXCLUSIV Romii din Berlin: „Ne ocupăm mai mult cu feroase“

Guvernul condus de Angela Merkel a elaborat un proiect de lege care prevede expulzarea din Germania a străinilor provenind din state UE care nu găsesc un loc de muncă în cel mult şase luni. „Adevărul“ a luat pulsul imigranţilor români din Berlin.

De ce iubesc românii Germania?

Aproape 650.000 de români au vizitat Germania în 2013, cu 14.6% mai mult decât în 2012. Fie pentru castelele şi palatele din Dresda, pentru cultura industrială din Essen sau pentru unele dintre cele mai vechi păduri din lume, Germania a devenit a doua opţiune a românilor când vine vorba de vacanţe.