Germania: Merkel începe al patrulea mandat de cancelar căutând răspunsuri la noile provocări

Germania: Merkel începe al patrulea mandat de cancelar căutând răspunsuri la noile provocări

Angela Merkel primeşte mandatul de cancelar din partea preşedintelui Franck-Walter Steinmeier FOTO EPA-EFE

Angela Merkel începe în sfârşit al patrulea mandat de cancelar al Germaniei, un mandat negociat timp de şase luni şi cu multe provocări la orizont, între care creşterea populismului şi reformarea Uniunii Europene (UE).

Ştiri pe aceeaşi temă

După votul de confirmare în Bundestag, programul lui Merkel pentru astăzi prevede depunerea jurământului şi ţinerea primei şedinţe a Consiliului de Miniştri, în jurul orei locale 17.00 (18.00 ora României).

Guvernul Merkel 4 este rezultatul a şase luni de negocieri, la capătul cărora conservatorii (CDU/CSU) şi social-democraţii (SPD) au convenit să formeze o nouă mare coaliţie. Este cea mai lungă perioadă de negocieri pentru formarea unui guvern de la instaurarea democraţiei în Germania, notează AFP.

Liderul conservator german începe un mandat de patru ani bulversat de reuşita istorică a partidului de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) la scrutinul legislativ din 24 septembrie anul trecut. AfD a obţinut 92 de mandate şi a devenit cel mai important partid de opoziţie din Budestag. Această reuşită s-a datorat capitalizării celor dezamăgiţi de centrismul Angelei Merkel şi de decizia ei, în 2015, de a deschide porţile ţării pentru sute de mii de solicitanţi de azil.

Recăpătarea unei „voci puternice“

Potrivit multor observatori, acesta este ultimul mandat de cancelar al Angelei Merkel, care va împlini 64 de ani pe 17 iulie. Unii, în schimb, îi prezic un mandat care nu va fi dus până la capăt, întrucât criticii sunt puternici şi se înmulţesc mai ales în tabăra conservatoare. SPD vrea un bilanţ al coaliţiei după un an şi jumătate.

„Este foarte posibil ca această coaliţie să nu dureze patru ani“, recunoaşte sub acoperirea anonimatului un apropiat al cancelarului german.

Olaf Scholz, desemnat la Finanţe şi o voce puternică în tabăra social-democrată, a subliniat deja că acest guvern nu este rodul „unei căsătorii din dragoste“. Dar a promis că aliaţii „vor lucra împreună şi vor guverna convenabil“.

În ceea ce priveşte Europa, mulţi speră că prima putere economică a bătrânului continent se va întoarce imediat la dosarele grele. Angela Merkel este aşteptată să-şi reasigure partenerii în privinţa capacităţii sale de acţiona în contextul în care UE este zguduită de ieşirea Marii Britanii, replierea în graniţele naţionale ale unor ţări membre şi ascensiunea partidelor antisistem.

Reformarea UE figurează, de altfel, printre priorităţile noului executiv de la Berlin. Flancată de social-democratul Heiko Maas, noul ministru de Externe, Angela Merkel a promis că va lupta pentru a reda Germaniei o „voce puternică“ în Europa.

În următoarele zile, ea va merge la Paris pentru a discuta cu Emmanuel Macron despre reformarea UE, inclusiv pe tema bugetului zonei euro, o propunere a preşedintelui francez privită cu scepticism la Berlin.

Răspunsuri noi la provocările secolului XXI

„Cu siguranţă că nu vom putea detalia fiecare faţetă a viitorilor 20 de ani ai zonei euro, dar vom putea aduce o anumită claritate asupra a ceea ce considerăm a fi următoarea etapă“, a dat asigurări Merkel luni, cu aproape două săptămâni înainte de Consiliul European din 22-23 martie.

În Germania, stabilitatea asigurată de 13 ani încoace de Merkel începe să se întoarcă împotriva ei. În opinia multor germani, ea a pus în pericol ţara deschizându-i porţile pentru solicitanţi de azil musulmani. Alţii o critică pentru imobilitate într-o lume aflată într-o continuă schimbare.

Confruntată cu creşterea popularităţii AfD, Merkel a fost nevoită să ofere unele garanţii aripii de dreapta a partidului său, promiţând plafonarea sosirilor de migranţi şi acordându-i un loc în guvern principalului său critic din CDU, ambiţiosul Jens Spahn. Totodată, noul guvern îşi propune să fie alături de oamenii obişnuiţi, care îşi pierd reperele într-o economie tot mai digitalizată.

„Când avem de-a face cu alegerea lui (Donald) Trump, Brexit, succesul unor partide extrema dreaptă în Europa, ne dăm seama că trebuie să găsim de urgenţă răspunsuri noi la provocările secolului XXI“, rezumă Olaf Scholz.

citeste totul despre: