Măsurile anti-austeritate ale noului guvern grec sperie pieţele

Măsurile anti-austeritate ale noului guvern grec sperie pieţele

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi noul premier al Greciei, Alexis Tsipras FOTO AP

Acţiunile băncilor greceşti au scăzut puternic joi la bursa din Atena după anunţarea, de către noul premier Alexis Tsipras, a unui plan anti-austeritate. Acesta prevede, între altele, oprirea marilor privatizări, reangajarea funcţionarilor publici şi creşterea salariului minim pe economie. Este prevăzută şi renegocierea datoriei Greciei cu creditorii internaţionali.

Ştiri pe aceeaşi temă

Noul premier al Greciei, Alexis Tsipras, a declarat război serviciilor de turism all-inclusive, chiar dacă aduc economiei elene venituri anuale de două miliarde de euro. Tsipars intenţionează ca prin măsuri fiscale şi legislative să descurajeze acest sistem care spune el îi ţine pe turişti în incinta hotelurilor şi departe de micile afaceri ale localnicilor, promovând revenirea la turismul tradiţional. Turoperatorii din România spun că măsura nu-i va afecta pe românii care merg în vacanţe în Grecia deoarece aceşti nu sunt atraşi în mod special de sistemul all inclusive, acesta fiind preferat mai ales de britanici.
 
Alte măsuri anti-austeritate 
 
Dar măsurile anti-austeritate ale noului guvern ele nu se opres aici.  Cel mai simbolic anunţ se referă la reintegrarea femeilor de serviciu concediate de la Ministerul Finanţelor a căror luptă de un an şi jumătate a devenit emblema rezistenţei faţă de politica de austeritate.  Această măsura va afecta circa 300 de angajate, din cele 595 care asigurau întreţinerea diferitelor administraţii financiare în întreaga Grecie până la disponibilizarea lor în septembrie 2013. 
 
Femeile de serviciu nu vor fi singurele beneficiare ale recentei schimbări politice de la Atena. „Concedierile considerate neconsitituţionale din rândul funcţionarilor publici vor fi anulate, a declarat viceministrul reformei administrative, Giorgos Katrougalos, aici intrând  cadrele didactice, câteva mii de funcţionari care au fost trecuţi în rezervă şi apoi concediaţi, fără procesul de evaluare promis.
 
 Mass-media din Grecia apreciază numărul noilor angajări la aproape 7.500, o picătură dintr-un pahar cu apă, se apără guvernul Tsipras, după ce în sectorul bugetar au fost desfiinţate în patru ani 200.000 de posturi, rămânând la puţin peste 600.000 în prezent.
 
Salariu minim va creşte la 751 de euro
 
Noul ministru al Muncii, Panos Skourletis, a anunţat intenţia sa de a stabili salariul minim la 751 de euro, faţă de 580 de euro în momentul de faţă. În ceea ce priveşte protecţia socială, ministrul adjunct Dimitris Stratoulis şi-a fixat printre priorităţi eliminarea dispoziţiilor impuse de troica finanţatorilor referitoare la vârsta de pensionare şi scăderea nivelului pensiilor. El doreşte restabilirea unei pensii în valoare de 300 de euro pentru pensionarii neasiguraţi. Ministerul Sănătăţii doreşte suprimarea taxei de cinci euro pentru spitalizare şi a taxei de un euro pentru reţete.
 
 
Privatizările oprite
 
Noul guvern grec pregăteşte schimbarea legislaţiei astfel încât să poată înlocui managerii marilor bănci la care statul elen deţine pachetul de control, scrie portalul grecesc de ştiri financiare Capital. Astfel, statul grec deţine - prin Fondul de Stabilitate Financiară – 67,3% din Piraeus Bank, 66,24% din Alpha Bank, 57,2% din National Bank şi 35,4% din Eurobank.
 
Fondul Grec de Stabilitate Financiară (HFSF) este cel mai mare acţionar în cele patru bănci greceşti. Fondul a fost creat de guvernul elen în 2010, în timpul crizei financiare, pentru a salva bancile private de la faliment.
 
Guvernul grec a mai anunţat că va opri privatizările companiilor electrice, a porturilor şi aeroporturilor. Ministrul reconstrucţiei, mediului şi energiei anunţă că privatizarea companiei electrice DEI va fi imediat oprită – notează “To Vima”, iar portalul “Balkans.com” scrie că o măsură similară a fost decisă şi în cazul portului Pireu.
 
Costul de finanţare al Greciei a urcat la cel mai ridicat nivel din iulie 2013
 
Costurile de finanţare ale Greciei continuă să crească, randamentele obligaţiunilor pe 10 ani atingând joi cel mai înalt nivel din iulie 2013, pe fondul îngrijorărilor create de măsurile economice anunţate de premierul Alexis Tsiparis, care ar putea periclita acordurile cu creditorii internaţionali.
 
Randamentul obligaţiunilor guvernamentale a urcat în prima parte a zilei cu 0,52 puncte procentuale, la 11,039%, faţă de un randament de sub 9% înregistrat săptămâna trecută, potrivit MarketWatch. 
 
Costul la care Grecia se împrumută pe pieţele internaţionale a început să crească imediat după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare de duminică, câştigate de partidul de extremă stângă Syriza, condus de Tsiparis.
Acţiunile companiilor europene au închis în stagnare, după ce au fluctuat între creştere şi scădere de peste 10 ori, în timp ce titlurile băncilor elene au înregistrat scăderi de peste 25% din cauza temerilor legate de politicile anti-austeritate ale noului guvern de la Atena, transmite Bloomberg.
 
În Grecia, acţiunile au înregistrat pierderi pentru a treia zi consecutiv, pe fondul temerilor că noul guvern de coaliţie format de partidul de extremă-stânga Syriza va renunţa la măsurile de austeritate. Indicele ASE al bursei de la Atena a scăzut cu 9,2%, aceasta fiind cea mai slabă performanţă în rândul celor 18 indici bursieri din Europa Occidentală.
 
Acţiunile National Bank of Greece s-au prăbuşit cu 25,4%, Piraeus Bank cu 29,2%, Eurobank cu 25,9% şi Alpha Bank cu 26,7%. Titlurile băncilor elene au scăzut în această săptămână cu 44% şi au pierdut 12 miliarde de dolari din capitalizare.
 
S&P ameninţă cu retrogradarea ratingului Greciei
 
Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a ameninţat miercuri că va retrograda ratingul "B" al Greciei de la stabil la negativ în principal din cauza incertitudinii politice actuale, transmite AFP.
 
"Anumite politici economice şi bugetare promovate de noul guvern recent ales în Grecia, condus de partidul de stânga Syriza, sunt incompatibile cu cadrul politic negociat între guvernul precedent şi finanţatorii oficiali" ai ţării, a motivat Standard & Poor's într-un comunicat.
 
 
Grecia vs UE: cine clipeşte prima
 
Victoria partidului Syriza în alegerile din Grecia va obliga Uniunea Europeană să aleagă între un număr limitat de opţiuni, dintre care toate pot avea consecinţe neintenţionate, comentează Stratfor. Comisia Europeană este prinsă la mijloc. Oficialii de la Bruxelles vor să ofere Atenei unele concesii, care însă nu vor fi probabil suficiente pentru rezolvarea problemelor Greciei. Mai important, ele nu vor fi suficiente pentru a calma alegătorii greci şi membrii Syriza care vor ca Atena să se rupă complet de creditorii săi.  
 
Liderul Syriza, noul premier grec Alexis Tsipras, este de asemenea constrâns. După victoria obţinută la alegerile din 25 ianuarie, el a proclamat sfârşitul austerităţii pentru Grecia şi a influenţei pe care creditorii o au asupra Atenei. Tsipras a promis mai multe cheltuieli publice, dar Atena nu are bani pentru ele.
 
Practic, el se bazează pe faptul că Uniunea Europeană nu vrea ca zona euro să piardă vreun membri şi că Bruxelles-ul va da curs solicitărilor sale de restructurare a datoriei. Dar dacă Guvernul său merge prea departe şi este inflexibil în negocieri, Grecia va risca să fie exclusă din uniunea monetară, ceea ce majoritatea grecilor nu vor. Dacă Grecia obţine ceea ce vrea şi datoria ei este renegociată, ţări precum Portugalia, Irlanda sau Spania ar putea cere acelaşi lucru. 
 
 Tsipras l-a liniştit pe preşedintele PE
 
 Grecia este deschisă "discuţiilor" cu partenerii europeni şi caută "soluţii care să aibă o bază comună", a anunţat preşedintele Parlamentului European, germanul Martin Schulz, după întâlnirea pe care a avut-o cu premierul grec Alexis Tsipras, relatează AFP.
 
Martin Schulz este primul demnitar UE care se întâlneşte cu noul premier grec de extremă-stânga după scrutinul desfăşurat duminică în Grecia.
 
"Au existat temeri că Alexis Tsipras va merge pe calea sa, dar acest lucru nu este adevărat, el este favorabil discuţiilor. Grecia caută soluţii care să aibă o bază comună", a adăugat Martin Schulz.
 
"Este un pas bun înainte şi sper că mâine, când se va întâlni cu liderul Eurogroup Jeroen Dijsselbloem, vor fi făcuţi paşi concreţi", a continuat Schulz. 
 
Preşedintele PE a salutat că printre priorităţile prezentate de Alexis Tsipras figurează "combaterea evaziunii fiscale" şi a "inegalităţilor sociale asociate evaziunii fiscale".
 
"Discuţia cu Alexis Tsipras a fost sinceră, constructivă, substanţială, dar şi obositoare", a spus Schulz.

rezultate alegeri anticipate grecia syriza

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările