Document. Marina regală britanică a instruit gratuit o agenţie guvernamentală chineză de protecţie a zonelor maritime disputate din Marea Chinei de Sud

Marina britanică a oferit instruire unor oficiali ai Administraţiei Oceanice de Stat din China, o agenţie guvernamentală implicată în ocuparea insulelor disputate din Marea Chinei de Sud, potrivit unor documente scoase la iveală de Declassified UK. Totodată, în ultimii doi ani, ofiţeri militari chinezi au luat parte la cursurile uneia dintre cele mai exclusiviste academii militare britanice.

Potrivit unor documente obţinute de la Ministerul Apărării în baza legislaţiei privind libertatea de informare, Marina regală britanică a oferit asistenţă sub formă de instruire unei agenţii maritime chineze din mijlocul controverselor referitoare la expansiunea teritorială a Beijingului, arată Declassified UK.

Este vorba de invitaţia ataşatului ambasadei britanice la Beijing, căpitanul Rupert Hollins adresată unui număr de trei membri ai Administraţiei Oceanice de Stat (SOA) la un curs gratuit de cinci zile al marinei britanice, în septembrie 2015.

La acea vreme SOA - care în prezent funcţionează în Ministerul Resurselor Naturale - avea printre atribuţii aplicarea legii în „zonele maritime sub jurisdicţie chineză în scopul de a proteja drepturile ţării”. Şi mai important, notează Declassified UK, SOA comanda paza de coastă chineză ale cărei vase au fost implicate în două treimi din confruntările din Marea Chinei de Sud. Între timp, paza de coastă a fost transferată de la SOA către poliţia militară.

Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat semnificativ din 2015 - când cancelarul George Osborne vorbea de iniţierea unui „deceniu de aur” în relaţiile dintre cele două ţări, în care Marea Britanie să devină „cel mai bun partener al Chinei în Vest” - în asemenea măsură încât Marina regală britanică plănuieşte să trimită un vas de patrulare în China de Sud, unde Beijingul construieşte baze militare. Printre cele mai importante insule din cadrul liniei de demarcaţie trasată de China se află insulele Parcel - reclamate de China, Vietnam şi Taiwan - şi insulele Spratly, disputate între China, Filipine şi patru alte ţări.

Oferta de curs a fost adresată Chinei şi altor 29 de oficiali din opt ţări asiatice, inclusiv Filipine, costurile aferente celor 5 zile de instruire, de cazare şi a două mese zilnice fiind suportate de Marea Britanie. Cursul s-a ţinut în Kuala Lumpur, Malaysia, la hotelul de cinci stele Grand Millennium Hotel şi a costat 28,000 de lire sterline.

Cursul urma să acopere printre altele subiecte ca „operaţiile de abordare, protecţia pescuitului şi utilizarea avioanelor pentru a sprijini Zonele Economice Exclusive (EEZ-uri), adică porţiunile de apă aflate la 200 de mile de ţărmurile unei ţări şi ale cărie resurse le poate exploata.

Oficialii SOA trebuiau să aibă un grad „echivalent unui locotenent comandor/comandor” şi „un rol activ în protecţia EEZ-urilor lor” - adică, notează Declassified, ar exista posibilitatea ca aceştia să se implice în atacuri asupra vaselor de pescuit în Marea Chinei de Sud.

Asta, în condiţiile în care paza de coastă chineză ar fi folosit tactici precum ameninţarea pescarilor cu arma şi tunuri de apă contra vaselor de pescuit venite în preajma insulelor reclamate de China. Cu doar câteva săptămâni de invitaţia la curs, paza de coastă chineză a hărţuit un vas vietnamez în apropierea Insulelor Paracel, incidentul fiind filmat la bordul acestuia din urmă.

La scurtă vreme după curs, Marea Britanie a cerut să fie „observator neutru” în cadrul tribunalului ONU care arbitra asupra disputei de suveranitate între China şi Filipine privind Insulele Spratly, acţiune în care Filipine avea să aibă câştig de cauză.

Guardian relata la acea vreme, potrivit Declassified, că momentul ales a prilejuit presupuneri că „Beijingul a cerut Londrei să se implice ca un potenţial mediator în situaţia de impas între China, Filipine, ale naţiuni asiatice şi chiar SUA”.

Săptămâna trecută, delegatul britanic pentru Asia Nigel Adams spunea în Parlament: „Nu luăm o poziţie în privinţa unor pretenţii de suveranitate (asupra insulelor). Angajamentul nostru este pentru legislaţia internaţională, în particular, pentru libertatea navigaţiei şi a survolării”. Adams a precizat că Marea Britanie se opune unei „militarizări” a regiunii.

Deceniul de aur a început să se destrame în 2018 când nava de război HMS Albion a navigat în apropierea Insulelor Paracel în baza libertăţii navigaţiei, o acţiune considerată de Ministerul de Externe chinez „provocatoare” şi ca atentând la suveranitatea Chinei. Asta în pofida faptului că nu s-a depăşit limita de 12 mile nautice de la ţărm a suveranităţii maritime a unui stat.

În prezent guvernul britanic spune: „Ca parte a prezenţei persistente în regiune a marinei regale britanice, cinci vase au tranzitat Marea Chinei de Sud începând din aprilie 2018, cel mai recent HMS Enterprise, în februarie. Aceste desfăşurări presupun angajări de apărare cu parteneri regionali, exerciţii multilaterale şi supraveghere maritimă”.

În iulie 2020, mai notează Declassified, publicaţia The Times susţinea că Marina regală „a schiţat planuri de a amplasa unul din noile portavioane britanice în estul îndepărtat pentru a juca un rol în acţiunea de contracarare a unei Chine tot mai asertive”.

Cadouri pentru Huawei

O investigaţie Declassified a mai descoperit că în ultimii doi ani ofiţeri militari chinezi au fost instruiţi la una din cele mai exclusiviste academii militare britanice, Colegiul Regal de Studii de Apărare (RCDS) din Belgravia, vestul Londrei.

În 2018, 98 de militari seniori au fost instruiţi aici, peste jumătate dintre ei fiind cetăţeni străini, o mare parte dintre ei provenind din armate ale unor ţări precum Arabia Saudită, Egipt şi China cu proaste reputaţii privind respectarea drepturilor omului.

Componente „esenţiale” ale instruirii RCDS sunt „turneele de studiu peste graniţe”, vitale pentru înţelegerea „perspectivelor de securitate, stabilitate şi prosperitate în diferite regiuni”, potrivit Ministerului Apărării. Acestea au inclus vizite în China cu sprijinul ambasadei britanice la Beijing. În mai 2018, ofiţeri militari britanici şi omologii lor au vizitat sediile din Schenzen ale gigantului tehnologic Huawei, scopul fiind „înţelegerea înaltelor tehnologii, rezultatelor în domeniul informatic şi al tehnologiei de comunicaţii, ca şi ambiţiilor din China”.

O notă de informare privind călătoria a sugerat că „discuţiile pot include modul cum şi-a câştigat reputaţia Huawei” şi a sfătuit delegaţii să aducă un cadou gazdei, fără a specifica de ce fel.

La şapte luni după această vizită, şeful serviciilor de informaţii externe (MI6) Alex Younger a început să pună sub semnul întrebării măsura în care Huawei poate fi de încredere pentru reţelele 5G britanice. El semnala atunci că Marea Britanie trebuie să decidă dacă nu are probleme cu faptul cî „aceste tehnologii aparţin Chinei”. În iulie 2020, guvernul britanic a invocat motive de securitate pentru a renunţa la serviciile Huawei.

Sam Walton, directorul executiv al grupului activist Free Tibet a declarat pentru Declassified: „Instruirea oferită SOA şi cadoul academiei militare britanice pentru Huawei apar ca încercări neobrăzate de a mulţumi organizaţii cheie dintr-una din cele mai abuzive ţări din lume cu privire la drepturile omului.

Huawei în particular a contribuit la grave încălcări ale drepturilor omului în China, între care care supravegherea, încarcerarea şi re-educarea forţată a tibetanilor şi uigurilor. Vizita şi cadoul pentru companie din partea organizaţiei militare vine în contradicţie cu susţinerile publice conform cărora guvernul britanic luptă pentru democraţie şi drepturile omului. Trebuie învăţat din acest episod ruşinos”.

12% din transportul maritim comercial al Marii Britanii trece prin Marea Chinei de Sud. Fostul ministru britanic al apărării Gavin Williamson anunţa în februarie 2019 că în 2021 Marea Britanie va trimite nave de luptă „în Mediterană, Orientul Mijlociu şi regiunea Pacificului”.

Potrivit unui comunicat din iulie anul acesta al Ministerului Apărării britanic, deocamdată nu s-a luat nicio decizie în privinţa desfăşurării unui vas de război în Marea Chinei de Sud. Publicaţia Save the Royal Navy a observat recent că cel mai mai probabil nu se va întâmpla mai devreme de mai 2021. SUA au asistat Marea Britanie la testarea capacităţilor HMS Queen Elizabeth, şi la misiune urmează să participe şi avioane de luptă ale infanteriei marine, relatează The Diplomat.