Margaret Thatcher s-a opus cu inversunare reunificarii Germaniei

In cel de-al doilea volum al memoriilor sale, care cuprinde perioada anilor 1982-1990 si care a aparut chiar in aceste zile, fostul cancelar german Helmut Kohl infatiseaza portretul in apa tare al

In cel de-al doilea volum al memoriilor sale, care cuprinde perioada anilor 1982-1990 si care a aparut chiar in aceste zile, fostul cancelar german Helmut Kohl infatiseaza portretul in apa tare al "doamnei de fier" britanice, Margaret Thatcher, care, la scurta vreme dupa prabusirea Zidului Berlinului, s-a opus cu indarjire reunificarii Germaniei, vazand in aceasta o amenintare grava la adresa Europei. Mai mult, ea a incercat sa creeze in randurile liderilor mondiali impresia ca o Germanie unita ar deschide calea "celui de-al patrulea Reich", cu consecinte dintre cele mai periculoase. La 10 noiembrie 1989, imediat dupa deschi-derea frontierei dintre Germania apuseana si cea rasariteana - povesteste Kohl -, i-a telefonat entuziasmat d-nei de fier pentru a-i comunica vestea cea buna, dar, spre stupefactia sa, reactia acesteia a fost glaciala. Putin timp dupa aceea, la summitul UE de la Strasbourg, la sfarsitul dineului oficial, cand s-a ajuns la desert, d-na Thatcher, pe atunci premier al Marii Britanii, "a lan-sat impotriva mea un atac violent". Perspectiva ca NATO sa includa de acum inainte o Germanie reunificata a iritat-o la culme pe ba-ta-ioasa doamna, in opinia careia o Germanie divizata era pentru Europa o solutie mult mai buna decat una unita si, implicit, mai pu-ternica. "I-am spus atunci - afirma Kohl in memoriile sale - ca nici macar ea, Margaret Thatcher, nu poate opri poporul german sa-si implineasca destinul". Consecinta? "Nebuna de furie, Thatcher a batut cu piciorul in podea si a tipat: "Sa o crezi tu! Sa o crezi tu!"". Cu o alta ocazie, d-na Thatcher a scos din celebra ei poseta, de care nu se despartea niciodata, o harta a Europei in care teritoriile germane cedate Poloniei dupa al doilea razboi mondial erau hasurate. Comentariul ei: "Nemtii o sa ocupe din nou aceste teritorii si, in plus, vor ocupa si Cehoslovacia!". D-na de fier si-a conti-nuat ofensiva si in decembrie 1989, cand, dupa ce, initial, a amenintat cu veto, s-a vazut, pa-na la urma, nevoita sa-si puna semnatura pe o declaratie a UE in sprijinul unitatii germane. "Niciodata nu am sa uit remarca ei ma-nioasa: I-am batut pe nemti de doua ori. Si acum ridica din nou capul". Fostul cancelar vorbeste, de asemenea, despre disputele avute cu Margaret Thatcher in legatura cu rabatul de care beneficiaza contributia Marii Britanii la bugetul UE. Potrivit lui Kohl, d-na Thatcher "era ca o stana de piatra cand se punea problema sa-si apere interesele". Fostul sef al serviciilor de presa al acesteia, sir Bernard Ingham, a confirmat dezvaluirile lui Kohl: "Cu siguranta, d-na Thatcher nu dorea ca Germania sa aiba o pozitie dominanta, cele intamplate in trecut fiindu-i mai mult decat de ajuns". Desigur, privind retrospectiv, temerile doamnei de fier nu s-au adeverit, Germania dovedindu-se un partener loial in cadrul Uniunii Europene. Frecusuri intre cei care au luat locul vechilor lideri, respectiv Blair si Schroeder, au mai existat si, probabil, astfel de frecusuri se vor constata si in viitor, pentru a nu mai vorbi de disputele anglo-franceze. Pana la un punct, asemenea deosebiri de vederi sunt insa normale atunci cand e vorba de marea familie europeana, dezvaluirile lui Kohl nefacand decat sa dea o nota picanta la ceea ce francezii denumesc ,la petite histoire".