Marea ruptură transatlantică. Declaraţiile Angelei Merkel au provocat un şoc în cancelariile occidentale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele SUA Donald Trump şi cancelarul german Angela Merkel
Preşedintele SUA Donald Trump şi cancelarul german Angela Merkel

Cancelarul german Angela Merkel a constatat, după reuniunile NATO şi G7, la care a participat şi preşedintele SUA Donald Trump, că Europa nu se mai poate baza pe toţi aliaţii. Declaraţiile ei au avut un ecou puternic în multe cancelarii occidentale.

„Vremurile în care ne puteam baza în totalitate pe alţii s-au cam sfârşit, dupa cum mi-am dat seama în ultimele zile. Noi, europenii, trebuie să ne luăm cu adevărat destinul în propriile mâini, bineinţeles, având drept prieteni Statele Unite, Marea Britanie şi, atunci când e posibil, chiar Rusia şi alte ţări", a declarat cancelarul german Angela Merkel duminică, la München, la un miting electoral . 

„Dar trebuie să ştim că trebuie să luptăm noi înşine pentru soarta noastră“, a punctat cancelarul federal, adăugând că relaţiile cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, trebuie să fie mai strânse. Aceste declaraţii au avut un ecou nu numai la Berlin, ci şi în multe cancelarii. 

Purtătorul de cuvânt al şefei guvernului de la Berlin a ţinut să vină cu precizări, luni, declarând că Angela Merkel este o „atlantistă din profundă convingere“ şi consideră că, „pentru a menţine o relaţie sănătoasă între Germania şi SUA, trebuie semnalate disputele“.

Şi şeful diplomaţiei germane a lansat luni după-amiază critici dure la adresa preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, susţinând că politicile lipsite de perspectivă - care sunt promovate de administraţia de la Washington - au ”slăbit” poziţia Occidentului şi au afectat interesele Uniunii Europene, transmite France Presse.

”Aceste politici lipsite de perspectivă ale guvernului american sunt împotriva intereselor Uniunii Europene”, a declarat ministrul socialist de Externe de la Berlin.

De asemenea, acesta a atras atenţia că puterile occidentale au fost slăbite de politicile promovate de administraţia de la Washington.

”Europenii trebuie să lupte pentru protecţia mediului înconjurător, pentru mai puţine arme şi împotriva fanatismului religios... altfel vom asista la destabilizarea continuă a Orientului Mijlociu şi a Africii”, a precizat Sigmar Gabriel.

Exasperarea guvernanţilor germani a ieşit la lumină după finalizarea discuţiilor de la summitul G7 din Taormina.

”Oricine accelerează încălzirea globală priin slăbirea protecţiei mediului încojurător, care vinde arme în zone de conflict şi care nu vrea o soluţie politică pentru conflictele religioase, pune pacea la risc în Europa”, a completat Gabriel.

Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere , a declarat şi el, că relaţiile în materie de securitate ale Germaniei cu SUA sunt „excelente“, iar interesele comune cu Marea Britanie înseamnă că ieşirea acestei ţări din Uniunea Europeană ar trebui să aibă un impact cât mai redus în ce priveşte cooperarea de securitate.

 „Pot să spun doar că, mai ales în domeniul securităţii, cooperarea transatlantică este de o importanţă primordială pentru ţara noastră“, a afirmat ministrul german, într-un discurs rostit cu ocazia unui simpozion al Oficiului federal pentru apărarea Constituţiei (BfV, serviciul de informaţii interne).

Ministrul de Interne britanic, Amber Rudd, a răspuns că Marea Britanie va rămâne un aliat puternic al Uniunii Europene şi după ce va ieşi din blocul comunitar. „În cadrul negocierilor privind ieşirea din UE, vom putea asigura Germania şi alte ţări europene că le vom fi un partener solid. Un partener solid pentru apărare, securitate şi sperăm şi pentru comerţ“, a subliniat ministrul britanic de interne la BBC.

Uniunea Europeană a reacţionat prin vocea purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene,  Margaritis Schinas. Aceasta a spus că . Acesta a spus că „UE trebuie să-şi asume propriul destin“, dar în acelaşi timp să rămână „deschisă către lume“.  

Întrebat despre cheltuielile militare ale europenilor, cărora preşedintele Donald Trump le-a cerut să-şi sporească bugetele apărării, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a răspuns că această instituţie va publica la începutul lunii iunie un document de reflecţie asupra acestui sector. 

Însă el a menţionat de asemenea că Jean-Claude Juncker consideră că în evaluarea contribuţiei UE în sectorul apărării trebuie să se meargă „dincolo de dezbaterea privind 2%'' din PIB pentru bugetele apărării, adică să se ţină cont şi de contribuţia europeană pentru ajutorul umanitar destinat refugiaţilor, care în opinia CE joacă de asemenea un rol în ''stabilitatea şi pacea mondială“.

SUA, divizate

În Statele Unite, reacţia a fost amestecată. Susţinătorii lui Trump au respins comentariile lui Merkel, în timp ce adversarii liderului de la Casa Albă au deplâns pierderea relaţiei speciale cu Germania.

"Dacă preşedintele Statelor Unite spune că a repurtat un imens succes, nu aş vrea să văd eşecul", a spus Adam Schiff, congresman democrat şi membru în Comitetul de Informaţii al Camerei Reprezentanţilor.

Preşedintele Consiliul pentru relaţii externe, Richard Haas, un diplomat american veteran, a descris comentariile lui Merkel ca un "râu" în relaţiile dintre cei doi aliaţi. "Este ceea ce SUA au căutat să evite încă de la cel de-al doilea război mondial", a spus Haas.

Daniella Peled de la Institutul de Raportare a Războiului şi Păcii a spus că vizita lui Trump în Europa a subminat efectiv încrederea transatlantică. „Este greu să ne gândim la un semn mai clar al daunelor masive şi rapide pe care Trump le-a făcut faţă de parteneriatele vechi de zeci de ani decât discursul devastator al lui Merkel“, a spus Peled. „Angela Merkel şi-a cimentat încă o dată statutul de noul lider al lumii libere“, a subliniat Peled .

Analistul francez  Éric Verhaeghe scrie pentru atlantico.fr că după primul turneu în străinătate al lui Trump se poate trage concluzia că politica externă a SUA va fi „orientalizată“ timp de cel puţin pentru ani spre alianţa cu monarhiile sunnite în lupta împotriva statelor „rele“ (Siria, Iran, Coreea de Nord), reafirmarea politicii anti-ruse. Pentru restul, SUA lui Donald Trump vor urma în primul rând o logică pragmatică a contractelor şi a cooperării bilaterale şi nu multilaterale,inclusiv în problemele comerciale. 

Presa americană critică şi ea prestaţia lui Donald Trump în timpul turneului european şi-l învinuieşte pe preşedintele SUA pentru reacţia Angelei Merkel.  „Călătoria lui Trump a fost o catastrofă pentru relaţiile dintre Europa şi SUA“ scrie The Atlantic. „Trump s-a comportat în Europa ca un turist beat" notează şi The Daily Beast, citând diplomaţi americani care l-au caracterizat drept „cu voce tare, de prost gust şi lăudaros". „A călcat pe alţii fără să-şi dea seama“, susţin aceştia. „Mulţumită lui Trump, Germania spune că nu se mai poate baza pe SUA“, scrie şi „The Washington Post“.

Cotidianul „The Guardian“ consideră că „declaraţia Angelei Merkel este într-adevăr dramatică şi vine din partea unui lider care nu obişnuia să dramatizeze, dar ea n-o să mai dea prea curând mâna cu preşedintele american Donald Trump”. Ziarul american „The New York Times” vorbeşte despre „o mişcare tectonică”. 

Politicienii români, în dezacord cu Merkel

Liderii politici români au avut o atitudine critică la adresa celor afirmate de cancelarul german Angela Merkel, fiind mai degrabă de accord cu poziţia SUA.

Iohannis o contrazice pe Merkel: „Eu cred în continuare că baza NATO este relaţia transatlantică şi ea este şi rămâne vitală“.  „Această declaraţie (a Angelei Merkel - n.red.) poate a apărut în baza unor aşteptări care nu au fost atinse la summit-ul NATO. Această relaţie nu poate să dispară, ea poate să fie mai intensă sau mai puţin intensă, dar ele rămân, aceste relaţii“. „Romania este de părere că relaţia transatlantică trebuie să fie cât de solidă se poate“, a încheiat şeful statului. 

 „Drumul Europei nu este să se separe de America, ci să facă demersurile necesare pentru ca încrederea Americii în europeni să redevină liantul care a făcut lumea occidentală puternică şi sigură“, a declarat, la rândul său, fostul preşedinte Traian Băsescu.

Totodată, acesta a avertizat că României nu i-ar fi prea bine într-o Europă dominată de Germania şi Rusia. „Pentru propria ei securitate, Europa are nevoie de parteneriatul strâns cu America, singurul care poate tempera revenirea la o dominaţie germană, partajată cu Rusia, pe bătrânul continent“, a completat fostul lider de la Palatul Cotroceni.

Pe de altă parte, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat pentru „Adevărul“ unde ar fi sursa tensiunilor diplomatice. „Nu cred că este momentul să tragem concluzii pripite asupra unei distanţări. Problema a apărut probabil şi de la afirmaţia preşedintelui american privind  excedentul comercial al Germaniei în relaţia cu SUA.

Trump a invocat manipularea de curs în favoarea Germaniei , aceasta fiind o afirmaţie pe care a mai făcut-o şi în legătură cu China la un moment dat. În orice caz, problema e complexă. Germania nu poate avea mijloace necesare să facă manipulare de curs pentru că e în zona euro“, a declarat Diaconescu.   De asemenea fostul lider al diplomaţiei de la Bucureşti a precizat că e evident că există o anumită problemă în relaţia Germania-SUA. „Problema există şi e evidentă. Doamna Merkel nu cred că a vorbit în nume propriu.

Această poziţionare categorică a fost discutată şi cu alţi lideri europenei. Din această perspectivă, eu cred că România trebuie săf ie foarte atentă. Noi ne dorim ca parteneriatele cu statele europene să funcţioneze, dar sprijinul SUA în ceea e priveşte securitatea României e esenţial“, a mai spus fostul ministru de Externe. În plus, acesta a atras atenţia că în timp ce Donald Trump a propus majorarea cheluielilor Pentagonului  de la 3,4 miliarde d edolari la 4,7 miliarde de dolari pentru apărarea ţărilor din flancul estic al NATO, anumite state din Europa Occidentală refuză să chletuie 2% din PIB pe apărare. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite