Marea Neagră: ruşii trimit nave de război şi avioane de luptă înainte de exerciţiile NATO la care participă şi România

Marea Neagră: ruşii trimit nave de război şi avioane de luptă înainte de exerciţiile NATO la care participă şi România

Crucişătorul USS Vicksburg este purtător de rachete

Mai multe nave de luptă şi avioane ale forţelor ruse au fost observate duminică noapte în Marea Neagră, cu câteva ore înainte de demararea unor ample exerciţii militare NATO, la care participă SUA, România, Bulgaria şi Turcia.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Ei au planurile lor, noi le vedem pe ale noastre”, a declarat contraamiralul american Brad Williamson, care conduce flotila americană mobilizată în Marea Neagră, citat de agenţia de ştiri DPA. Vasele americane sunt staţionate în prezent în portul bulgar Varna. 
 
Crucişătorul american USS Vicksburg şi alte cinci nave NATO au intrat joi în Marea Neagră. Luni, acestea vor participa  la exerciţii militare cu nave care aparţin forţelor marine române, bulgare şi turce. Crucişătorul USS Vicksburg este purtător de rachete. Aceste manevre au fost planificate de la sfârşitul anului trecut, au subliniat reprezentanţii armatei americane. 
 
„NATO trimite în mod regulat nave în Marea Neagră pentru exerciţii. Această desfăşurare programată, având în vedere agresivitatea continuă a Rusiei, poartă un mesaj suplimentar de natură să-i liniştească pe aliaţii din regiune”, a declarat un oficial al NATO, citat de agenţia de ştiri Reuters. 
 
Navele NATO au intrat în Marea Neagră în aceeaşi zi în care Federaţia Rusă a anunţat că va demara exerciţii militare în zonele de frontieră în care are dispute teritoriale, printre care Caucazul de Sud şi de Nord, Abhazia, Oseţia de Sud, Armenia şi Crimeea. În total, 2.000 de soldaţi ruşi vor participa la aceste manevre. 
 
Recent, trimisul Moscovei la NATO s-a arătat îngrijorat de planurile NATO de a-şi consolida capacităţile militare pe flancul estic, în special în ceea ce priveşte planurile privind România şi Polonia. „Nu am primit un răspuns la propunerile noastre de a dezvolta în comun definiţia termenului 'forţe de luptă semnificative la timpul potrivit. În aceste condiţii, vom evalua independent dezvoltarea capacităţii militare a NATO în Est, cât de amplă va fi aceasta şi dacă afectează securitatea noastră naţională”, a declarat Aleksandr Gruşko, citat de agenţia rusă de ştiri Sputnik. 
 
„Nu avem nicio îndoială că amplasarea de baze antirachetă în Polonia şi România poate afecta serios securitatea militară şi că nu este îndreptată spre crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite”, a adăugat oficialul rus. 
 
„Înregistrăm o rotaţie continuă a forţelor americane şi aliate în regiunea baltică şi în Polonia, precum şi expansiunea patrulelor aeriene asupra ţărilor baltice, consolidarea structurilor de comandă şi control în Europa Centrală şi de Est, crearea infrastructurii antirachetă”, a declarat Gruşko într-un interviu acordat RIA Novosti. 
 
„Infrastructura militară din ţările din Europa Centrală şi de Est este modernizată serios, incluzând prelungirea pistelor, construirea unor facilităţi adiţionale de stocare şi alte activităţi”, a mai spus trimisul rus la NATO. 
 
„În consecinţă, se creează o nouă configuraţie a capacităţilor şi a forţelor militare, iar noi trebuie să luăm în considerare acest lucru în propria noastră strategie militară”, a mai spus Gruşko. 
 
 
Actul fondator prin care Rusia şi-a stabilit relaţiile cu NATO „rămâne unul dintre acordurile fundamentale care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi sporită numai prin cooperare”, a spus Gruşko, adăugând că acesta „conţine principiile fondatoare ale relaţiilor NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euroatlantică este indivizibilă”. 
 
„Documentul conţine importante principii conform cărora Alianţa nu îşi va menţine securitatea prin desfăşurarea adiţională permanentă de forţe de luptă semnificative. De asemenea, conţine prezumţia că NATO nu are planuri de a desfăşura arme nucleare în noi state membre. În final, menţionează că Rusia şi NATO nu se consideră duşmane şi nu intenţionează să-şi submineze securitatea una alteia”, a mai spus trimisul Rusiei la NATO. 
 
 
La începutul lunii februarie, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.
 
Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi. 
 
NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă. 
 
Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările