„MacronLeaks“ agită spiritele în Franţa înaintea turului decisiv al alegerilor prezidenţiale
0
Mii de documente ale echipei de campanie a candidatului centrist Emmanuel Macron, considerat favorit în cursa prezidenţială din Franţa, au fost publicate pe internet cu puţin înainte de finalul campaniei. În timp ce autoritatea electorală cere presei să nu le retransmită, iar echipa centristului vorbeşte despre un „atac cibernetic coordonat“, experţi citaţi de „New York Times“ afirmă că în spatele operaţiunii s-ar afla hackeri ruşi.
Comisia de control a campaniei electorale franceze a făcut apel sâmbătă la mass-media şi la cetăţeni să nu retransmită conţinutul unor documente interne ale echipei candidatului de centru Emmanuel Macron publicate pe reţelele sociale în urma unui „atac informatic“ cu numai o zi înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Comisia s-a întrunit sâmbătă dimineaţă pentru „a lua poziţie cu privire la consecinţele atacului cibernetic ce a vizat echipa de campanie a lui Macron“, se precizează într-un comunicat al instituţiei, preluat de AFP.
În jur de 9 GB de documente interne, printre care e-mailuri şi documente contabile, ale unor persoane din anturajul candidatului susţinut de mişcarea politică En Marche! au fost publicate pe reţelele sociale şi retransmise masiv pe conturi apropiate extremei-drepte, chiar înainte de finalul oficial al campaniei electorale, relevă dhnet.be.
Comisia a subliniat că „difuzarea sau retransmiterea unor astfel de date, obţinute în mod fraudulos şi printre care, potrivit tuturor aparenţelor, s-ar putea strecura şi informaţii false, este susceptibilă de pedeapsă penală".
Totodată, instituţia le-a cerut „tuturor actorilor prezenţi pe site-uri şi reţele sociale, şefilor mass-media, dar şi tuturor cetăţenilor să dea dovadă de spirit de responsabilitate şi să nu distribuie aceste conţinuturi, pentru a nu altera corectitudinea scrutinului şi pentru a nu încălca interdicţiile impuse de lege“.
O „operaţiune de destabilizare“
Acest atac cibernetic a avut loc în ultimele ore ale campaniei electorale extrem de tensionate dintre cele două tururi de scrutin, în care atât candidatul centrist Emmanuel Macron cât şi candidata Frontului Naţional (extremă-dreapta) Marine Le Pen au încercat din răsputeri să atragă cât mai mulţi votanţi.
De altfel, dezbaterea televizată dintre cei doi, care a avut loc pe data de 3 mai, a fost de o brutalitate inedită pentru o campanie electorală în Franţa, constând mai mult într-o serie de acuzaţii reciproce decât într-o prezentare coerentă a programelor electorale.
Chiar şi aşa, Emmanuel Macron s-a impus în ochii francezilor, potrivit unui sondaj realizat la finalul dezbaterii de Elabe pentru BFM TV . Totodată, anchetele sociologice publicate vineri, înainte de încheierea campaniei oficiale, îl plasau pe centrist pe primul loc, cu 61,5%-63% din intenţiile de vot, în timp ce Le Pen întrunea numai 37-38,5% din opţiuni.
În acest context, echipa lui Macron a denunţat „o acţiune masivă şi coordonată de piratare“, văzută ca o „operaţiune de destabilizare“ cu puţin înainte de votul decisiv.
„En Marche! a fost victima unui atac informatic masiv, coordonat, în această seară (vineri, n.red.), care a permis difuzarea pe reţelele de socializare a mai multor informaţii interne“, se arată într-un comunicat al mişcării politice.
Potrivit En Marche!, documentele arată numai funcţionarea normală a campaniei prezidenţiale, însă documentele autentice au fost amestecate pe reţelele de socializare cu unele false, pentru a răspândi „îndoiala şi dezinformarea“, notează News.ro, citând agenţia Reuters.
Documentele au fost publicate online pe un profil numit EMLEAKS pe Pastebin, un site care permite distribuirea anonimă de documente.
În total, notează AFP, sunt „zeci de mii de e-mailuri, fotografii şi documente ataşate, datând cel mai târziu din 24 aprilie“ (a doua zi după primul tur al prezidenţialelor), potrivit WikiLeaks, site creat de Julian Assange şi care a transmis pe contul său de Twitter link-ul care duce spre aceste documente.
Însă WikiLeaks a dat asigurări că nu se află la originea acestei operaţiuni de piratare, ce a primit numele „MacronLeaks“.
Hackerii ruşi, principalii suspecţi
Experţi citaţi de „The New York Times“ afirmă că în spatele acestui atac s-ar afla acelaşi grup de hackeri ruşi care a fost responsabil şi de atacurile cibernetice care au vizat campania electorală din Statele Unite.
Directorul firmei de cercetare în domeniul cibernetic Flashpoint cu sediul la New York, Vitali Kremez, bănuieşte că în spatele operaţiunii s-ar afla grupul APT28, care are legături cu GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse.
„Această operaţiune pare să fi avut ca principal obiectiv subminarea candidaturii lui Macron la prezidenţiale şi punerea sub semnul îndoielii a procesului democratic în general“, a declarat el.
Totodată, analizele iniţiale sugerează că un grup din SUA de activişti de extremă-dreapta s-a aflat în spatele primelor eforturi de răspândire a documentelor pe reţelele de socializare, după cum afirmă cercetătorul în securitate informatică de la Digital Forensic Research Lab (centrul de reflecţie al Consiliului Atlantic) Ben Nimmo, citat de Reuters. Ulterior, acestea au fost preluate şi promovate de susţinători ai lui Marine Le Pen, a adăugat Nimmo.
Hashtagul #MacronLeaks a fost răspândit prima dată de Jack Posobiec, un activist pro-Trump al cărui profil de Twitter îl identifică drept şeful redacţiei site-ului de extremă-dreapta Rebel TV.
Cum era de aşteptat, Frontul Naţional a încercat să se folosească de această situaţie. „#MacronLeaks vor arăta lucruri pe care jurnalismul de investigaţie le-a trecut deliberat sub tăcere? Îngrozitor acest naufragiu democratic“, a afirmat chiar înainte de miezul nopţii şi încheierea campaniei oficiale Florian Philippot, vicepreşedinte al formaţiunii candidatei Marine Le Pen.
Aceasta nu a fost prima dată când echipa lui Macron a fost vizată de atacuri informatice. În februarie, secretarul general al En Mache! a afirmat că formaţiunea a fost vizată de „sute, dacă nu mii“ de atacuri ţintind reţelele şi bazele sale de date. Potrivit lui, atacurile au fost lansate de pe teritoriul Rusiei.
De cealaltă parte, Kremlinul a negat orice implicare în atacurile care au vizat campania lui Macron.
Se încarcă comentariile...
