Macedonia riscă să intre în criză politică

Macedonia riscă să intre în criză politică

Zoran Zaev, premierul Macedoniei Foto: EPA/EFE

Planul Macedoniei de a-şi schimba denumirea în Macedonia de Nord pentru a pune capăt disputei sale cu Grecia, fapt care i-ar debloca drumul spre aderarea la NATO, riscă să aibă de suferit din cauza prezenţei scăzute la referendumul de duminică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Macedonenii au fost chemaţi duminică la urne în cadrul unui referendum referitor la schimbarea denumirii ţării lor, plebiscit organizat ca urmare a acordului la care au ajuns în iunie Atena şi Skopje. 
 
Conform acestuia, Republica Macedonia îşi va schimba numele în Macedonia de Nord, iar Grecia va renunţa la obiecţiile sale privind aderarea Macedoniei la NATO. Înţelegerea a fost încheiată după ce, vreme îndelungată, Republica Elenă a blocat eforturile Macedoniei de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice, argumentând că utilizarea termenului „Macedonia“ implică ambiţii teritoriale care ar viza provincia elenă cu acelaşi nume.
 
Potrivit rezultatelor parţiale înregistrate la referendumul de duminică, aproximativ 91% din votanţi au răspuns „da“ la întrebarea „Sunteţi în favoarea aderării la Uniunea Europeană şi NATO acceptând acordul dintre Republica Macedonia şi Republica Elenă?“. 
 
Numai că prezenţa la urne a fost de circa 36,9%, iar constituţia macedoneană prevede un prag al prezenţei de minimum 50% din numărul alegătorilor cu drept de vot în vederea validării unui refrendum cu caracter constrângător juridic, relevă Associated Press. 
 
Dar guvernul condus de Zoran Zaev a anunţat că referendumul este consultativ. Cu alte cuvinte, rezultatul consultării este considerat o reflectare corectă a opiniei publice, indiferent de numărul participanţilor.
 
În acest context, oponenţii acordului spun că demersul a fost un eşec şi nu consideră rezultatul ca fiind legitim. 
 
Zoran Zaev merge mai departe
 
De cealaltă parte, guvernul este decis să meargă mai departe cu procedura de schimbare a numelui ţării şi să supună acordul votului în parlament în vederea ratificării lui.
 
Dar pentru ratificarea acordului este nevoie ca cel puţin două treimi dintre cei 120 de membri ai parlamentului unicameral al Macedoniei să fie în favoarea acestuia. 
 
Problema este că, în momentul de faţă, premierul Zoran Zaev, şef al Uniunii Social-Democrate din Macedonia şi promotor al acordului, şi-a asigurat sprijinul din partea a numai 73 de parlamentari, astfel că ar mai avea nevoie de cel puţin şapte voturi pentru ratificarea acordului.
 
Zaev spera ca prezenţa la vot să fie crescută, astfel încât să poată avea un argument solid în încercarea de a atrage de partea sa numărul necesar de parlamentari în vederea ratificării. Dar dacă nu se va întâmpla acest lucru, el este decis să caute o altă cale pentru a-şi atinge scopul, relevă „The Guardian“.
 
„Acum, voinţa poporului trebuie transpusă în activitatea politică din parlament“, a declarat el în faţa presei, adăugând că, în cazul în care acordul nu va fi ratificat de parlament, va recurge la „un alt instrument democratic“, convocând alegeri anticipate, menţionează cotidianul anterior citat.
 
În acest timp, formaţiunea naţionalistă VMRO-DPMNE, principalul partid de opoziţie din Macedonia, care a denunţat acordul, spune că acum este şi mai uşor ca înţelegerea să fie respinsă.
 
„Realitatea este că acest acord privind numele nu a primit undă verde, ci (a fost marcat cu) un semn de stop de către popor“, a declarat liderul formaţiunii, Hristijan Microski, care, în prealabil, făcuse apel la macedoneni „să-şi asculte inimile“ duminică.
 
Susţinere din partea Occidentului
 
Referendumul din Macedonia a fost considerat de la bun început drept unul crucial, având în vedere că şi în această ţară, la fel ca în restul Balcanilor, se duce o adevărată bătălie pentru influenţă între Occident şi Rusia. Cum schimbarea denumirii Macedoniei în Macedonia de Nord ar duce la deblocarea aderării acestei ţări la NATO, Occidentul ar avea câştig de cauză în faţa Moscovei, care se opune vehement extinderii Alianţei Nord-Atlantice.
 
De altfel, încă dinainte ca această consultare populară să aibă loc, lideri occidentali precum secretarul american al Apărării, Jim Mattis, cancelarul federal german, Angela Merkel, sau preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi-au exprimat sprijinul pentru acest acord.
 
În acest timp, se desfăşura şi o campanie de dezinformare privind referendumul, pusă de analişti pe seama unor grupuri finanţate de Kremlin.
 
La scurt timp după anunţarea primelor rezultate parţiale, Uniunea Europeană a îndemnat la respectarea rezultatului referendumului. „Mă aştept ca toţi liderii politici să respecte această decizie şi să o ducă mai departe cu cea mai mare responsabilitate şi unitate, depăşind diviziunile politice,” a declarat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn.
 
La rândul său, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a scris pe Twitter că rezultatul reprezintă „o ocazie istorică“ de a pune capăt diferendului cu Grecia.
 
„Lansez un apel tuturor liderilor politici şi partidelor să profite de această ocazie istorică în mod constructiv şi într-o manieră responsabilă“, a afirmat Stoltenberg, adăugând că „uşa NATO este deschisă“.
 
Premierul grec, alături de Zaev
 
Şi premierul grec, Alexis Tsipras, şi-a exprimat duminică sprijinul pentru omologul său macedonean, Zoran Zaev, pentru implementarea acordului dintre cele două ţări privind redenumirea Macedoniei, după cum a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală. 
 
În cadrul unei conversaţii telefonice, Tsipras a salutat „determinarea şi curajul“ omologului său în vederea „implementării acestui acord“, relevă Belga.
 
În cazul în care acordul va fi ratificat de parlamentul macedonean, mingea va trece în terenul Greciei. Mai precis, acordul va trebui ratificat de parlamentul elen. Însă, la Atena, premierul Alexis Tsipras se confruntă, la rândul lui, cu dificultăţi. 
 
Partenerul său de guvernare, Panos Kamenos, şeful formaţiunii populiste de dreapta Grecii Independenţi, s-a angajat să voteze împotriva acordului în parlament. Şi este dificil de anticipat, spun analiştii, dacă Tsipras va reuşi să obţină sptijinul necesar din partea politicienilor de opoziţie şi a celor independenţi pentru ca înţelegerea să treacă de forul legislativ.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările