Lupte grele în estul Ucrainei. Cel puţin cinci soldaţi şi sute de separatişti au murit

Numărul total al morţilor din ultimele zile nu este cunoscut. FOTO Reuters

Luptele au continuat în noaptea de miercuri spre joi în estul Ucrainei, cu precădere în fiefurile separatiste Slaviansk şi Kramatorsk. Oficialii de la Kiev confirmă deocamdată moartea a cinci soldaţi ucraineni, în timp ce numărul victimelor înregistrate de partea separatiştilor se ridică la câteva sute.

Confruntarea dintre armata ucraineană şi rebelii proruşi au continuat şi la Lugansk, unde miercuri au murit cel puţin nouă oameni. Deocamdată, din ce transmite presa ucraineană independentă, bilanţul morţilor este semnificativ mai mare în rândul separatiştilor, însă nu au fost eliberate statistici oficiale. 

Luptele s-au reluat în noaptea de luni spre marţi în estul separatist al Ucrainei, după o perioadă de mai bine de o lună de acalmie. Pentru prima dată de la alegerea sa ca preşedinte, Petro Poroşenko a ordonat reluarea ofensivei antitero asupra regiunii separatiste alimentate neoficial de Kremlin. 

Rebelii au răspuns însă în forţă, însă atacul pare că a reuşit măcar să divizeze grupările care, până acum, acţionau coordonat, sub comanda unor comandanţi ruşi, cunoscuţi ca făcând parte din structurile de informaţii şi securitate ale Rusiei. Deja, unii lideri separatişti locali au cerut încetarea focului şi asigurarea unui culoar liber de retragere spre est, spre graniţa cu Rusia la care rămân mobilizaţi câteva zeci de mii de soldaţi. 

La 16 martie, autorităţile regionale din Crimeea au organizat un referendum prin care populaţia a fost întrebată dacă doreşte alipirea peninsulei la Rusia şi dacă vrea întoarcerea la Constituţia din 1992, care prevedea mai multă autonomie faţă de Ucraina pentru Republica Autonomă din Crimeea. Aceasta după ce, în urmă cu o lună, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici fusese demis de Parlamentul de la Kiev, la fel şi Guvernul controlat de el, după mai bine de trei luni de proteste faţă de regimul pro-rus condus de Ianukovici şi apropiaţii săi.

Autorităţile locale din Crimeea au catalogat schimbarea de putere drept lovitură „fascistă” de stat, poziţie adoptată şi de Rusia.

Locuitorii din Crimeea au votat în procent covârşitor - peste 96% - pentru alipirea la Rusia. La recensământul din 2001, cel mai recent, peste 58% din locuitorii peninsulei s-au declarat ruşi, 24,3% - ucraineni şi 12% -tătari. 

Imediat după anexarea Crimeea, în estul Ucrainei s-au intensificat dramatic tensiunile separatiste, până atunci relativ timide. Luptele au început acolo în martie, când proruşii au atacat o bază militară de la Lugansk şi, treptat, au început să înconjoare tot mai multe unităţi militare din regiune. 

Autorităţile locale, în frunte cu primarii şi poliţiştii, nu numai că nu i-au împiedicat, ci i-ar fi şi sprijinit. Ulterior, în cele mai multe oraşe din regiune au fost aleşi sau numiţi lideri noi, proruşi sau chiar cetăţeni ruşi. La 11 mai, separatiştii au organizat şi un referendum prin care şi-au cerut independenţa de Kiev. Plebiscitul nu a fost recunoscut nici măcar de Rusia, fiind marcat de nereguli şi fraude clare. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/crimeea" target="_blank">View the story "Crimeea" on Storify</a>]