Lupta pentru şefia diplomaţiei europene. Finala se dispută între Italia şi Bulgaria
0
Postul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate este disputat de două femei, cotate cu cele mai mari şanse de a obţine această funcţie. Ministrul de Externe al Italiei, Federica Mogherini, şi comisarul european pentru Ajutor Umanitar, bulgăroaica Kristalina Georgieva, au lansat o adevărată luptă între Vest şi Est înainte de summitul european din această seară.
Lady Catherine Ashton, prima şi singura şefă a diplomaţiei europene, de la crearea acestei funcţii prin Tratatul de la Lisabona (2009), a condus Serviciul European de Acţiune Externă, însă rezultatele mandatului său au provocat o dezamăgire faţă de aşteptările pe care oficialii europeni le aveau.
Scopul funcţiei de Înalt Reprezentant era dezvoltarea şi impunerea unei voci comune a UE pe scena internaţională, prin coeziunea agendelor externe ale celor 28 de state membre. Cu toate acestea, crizele regionale din ultimii ani, precum Primăvara Arabă sau Ucraina, au dezvăluit profundele diviziuni între statele europene, iar lipsa de fermitate a britanicei Ashton a contribuit la diminuarea importanţei acestui post.
Federica Mogherini se bucură de suţinerea guvernului Italiei, condus de premierul Renzi, dar şi de cea a socialiştilor europeni. Criticii săi, cu precădere statele estice, i-au imputat ministrului italian de Externe a atitudine prea binevoitoare faţă de Rusia, ameninţând că vor bloca numirea ei.
Premierul lituanian Algirdas Butkevicius a fost primul lider european care a declarat public că se va opune numirii italiencei Mogherini.
„Candidatura ministrului Italian de Externe nu va fi susţinută“, a declarat prim-ministrul pentru televiziunea publică de la Vilnius, adăugând că preşedintele Dalia Grybauskait, care va merge la summitul UE azi, împărtăşeşte această opinie.
Cele mai fervente opozante ale ministrului italian de Externe sunt statele baltice, Polonia, dar şi Bulgaria, care s-au confruntat în ultimele şase luni cu ameninţarea ruseasă, în contextul crizei din Ucraina. Dar pentru a întruni numărul necesar de voturi pentru a bloca numirea Fredericăi, aceste ţări au nevoie de susţinerea celorlalte state est-europene – Slovacia, Slovenia, România, Ungaria şi Cehia. Cele cinci nu au luat încă o poziţie publică cu privire la preferinţele pe care le au în privinţa şefiei diplomaţiei european, păstrând o atitudine neutră. Polonia este de altfel marea înfrântă a acestui joc al numirilor, după ce ministrul său de Externe, Radoslaw Sikorski, a fost „victima“ unui scandal al interceptărilor, fiind suprins în timp ce folosea un limbaj trivial la adresa Stateloe Unite.
Agenţia italiană de presă, Ansa, informa marţi că „10-11 state sunt hotărâte să respingă candidatura lui Mogherini“, citând surse apropiate preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Şeful CE s-a pronunţat în privinţa postului de Înalt Reprezentant, declarând, plin de subînţeles, că îşi doreşte un politician „puternic şi experimentat“. Liderii UE vor negocia în această seară, până târziu în noapte, numirea şefului sau şefei diplomaţiei europene pentru următorii cinci ani, dar vor fi nevoiţi să ia în considerare şi opiniile lui Juncker.
Totuşi, care este motivul pentru asocierea lui Mogherini cu Rusia? Opozanţii ei au taxat cele două vizite internaţionale pe care ministrul italian le-a întreprins după ce Italia a primit preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie. Frederica a ales să călătorească la Kiev şi la Moscova, unde s-a întâlnit cu liderul rus, Vladimir Putin, căruia i-a lansat invitaţia de a participa la un eveniment UE organizat în Italia, în luna octombrie. În plus, atât ea, cât şi guvernul de la Roma s-au opus adoptării unor sancţiuni mai dure împotriva Rusiei şi susţin construcţia gazoductului South Stream, care va aduce gaz rusesc în sud-estul Europei, fără a trece prin Ucraina. În contrucţia South Stream este implicată şi o firmă italiană.
Ca şi predecesoarei sale, lady Ashton, lui Mogherini îi lipseşte experienţa diplomatică la nivel înalt. Frederica Mogherini are 41 de ani şi a devenit ministru de Externe al Italiei în Februarie, după ce a intrat în minister în 2003, fiind specializată în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, Irak şi Afganistat.
Statele care se opun numirii ei invocă şi faptul că Italia deţine deja o funcţie importantă în leadershipul european, şi anume, cea de preşedinte al Băncii Centrale Europene, ocupată de Mario Daghi.
Alternativa este Kristalina Georgieva, actualul comisar european pentru Ajutor Umanitar, fost oficial al Băncii Mondiale. Georgieva este un politician respectat în cadrul instituţiilor europene şi este considerată neutră din punct de vedere al geopoliticii. Cu toate acestea, se pară că Georgieva nu se bucură de susţinerea guvernului de la Sofia, grav afectat de crize interne. Analiştii cred însă că dacă Georgieva va fi susţinută de un număr important de state, Bulgaria nu va bloca numirea ei.
Liderii occidentali Angela Merkel şi Francois Hollande au anunţat deja că speră rezolvarea numirilor din cadrul Comisiei Europene în această seară, însă este foarte probabil să nu se ajungă la un acord pe funcţia de Înalt Reprezentat. În acest caz, europenii mai au e aşteptat până în octombrie pentru a descoperi cine va fi şeful/şefa diplomaţiei europene.
Se încarcă comentariile...
