Luptă fără învingător între UE şi Polonia: contre la Strasbourg între Ursula von der Leyen şi premierul polonez

FOTO Shutterstock

Luptă fără învingător între Polonia şi UE privind statul de drept, scrie Politico. În ciuda discuţiilor dure, fiecare parte ştie că are nevoie de cealaltă. Între preşedinta CE şi premierul polonez au avut loc schimburi dure de replici privind hotărârea controversată din 7 octombrie a Tribunalului Constituţional al Poloniei care contestă primatul dreptului european asupra celui naţional.

Nu este un secret faptul că UE nu poate câştiga lupta, dar este valabil şi pentru cealaltă parte. Doar că aproape niciuna din instituţiile UE nu e dispusă să recunoască această realitate.

Deşi Comisia are la dispoziţie mai multe remedii juridice, inclusiv noul mecanism de condiţionalitate privind statul de drept, acestea au putere limitată sau sunt imposibil de pus în aplicare.

Realitatea politică este că UE nu-şi poate permite un război cu unul din statele membre: Polonia are drept de veto asupra agendei UE.

Riscurile sunt duble pentru guvernul polonez: statutul de paria în clubul european şi nemulţumiri în ţară,  având în vedere susţinerea covârşitoare a apartenenţei la UE.  Dacă Polonia continuă să sfideze instituţiile UE,  calea ei nu va fi deloc uşoară. Planul naţional de redresare pentru pandemie, inclusiv fonduri de 23,9 miliarde de euro, este pus deja în aşteptare din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept

Dezbaterile între Bruxelles şi Varşovia s-au aprins marţi la Strasbourg între preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

„Hotărârea Tribunalului Constituţional al Poloniei pune sub semnul întrebării fundamentul UE şi reprezintă o provocare directă la adresa unităţii ordinii juridice europene [....] Este prima dată când o instanţă dintr-un stat membru consideră tratatele UE incompatibile cu o constituţie naţională”, a spus von der Leyen.

„Dacă vreţi să transformaţi Europa într-un superstat mai întâi s-ar cuveni să obţineţi consimţământul tuturor ţărilor şi societăţilor europene. Mai spun încă o dată: legea fundamentală a Republicii Polonia este constituţia”, a replicat premierul polonez.

El a insistat că Bruxellesul nu are motive de îngrijorare.

„Inclusiv în hotărârea sa recentă, Tribunalul Constituţional nu a declarat niciodată că prevederile Tratatului Uniunii sunt total incompatibile cu constituţia poloneză. Dimpotrivă, Polonia respectă tratatele”, a subliniat Mateusz Morawiecki.

Acesta a criticat ceea ce a numit ”deficitul de democraţie din UE”, spunând  că ”nu vom fi de acord să ni se impună dictate” şi că ”nu asta înseamnă UE”; că UE are competenţe delegate de statele membre suverane şi dreptul european are întâietate doar în privinţa lor.

Majoritatea eurodeputaţilor a solicitat marţi Comisiei să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a apăra mai ales cetăţenii polonezi, potrivit comunicatului de presă al PE. O rezoluţie a Parlamentului European ar urma să fie votată joi.

Joi, lupta se va muta la sumitul Consiliului European unde probabil unele state vor lua poziţii puternice contra Poloniei, dar nu se întrevede o soluţionare şi nici o încheiere prea curând a ostilităţilor, mai ales că până acum von der Leyen şi echipa ei au dat dovadă de reticenţă, notează Politico.

Ungaria şi Polonia au atacat legalitatea mecanismului privind statul de drept, de aceea liderii UE au solicitat Comisiei să aştepte decizia Curţii Europene de Justiţie - or, aceasta poate veni şi anul viitor. 

Ţinând cont de toate astea, poate singura salvare din impas este alegerea unor noi guverne - la primăvară, în Ungaria, în timp ce în Polonia fostul preşedinte al CE, Donald Tusk, pregăteşte un nou asalt al forţelor de opoziţiei asupra partidului de la putere „Lege şi Justiţie”.

Public, von der Leyen pune accentul pe dialog cu Varşovia. Membrii Comisiei Europene admit însă în privat că declanşarea mecanismului de condiţionalitate ar dura luni de zile, cu rezultate coercitive incerte.

De altfel membrii Comisiei au dat semnale contradictorii. În discursul său asupra Stări Uniunii din septembrie, von der Leyen anunţa un termen de câteva săptămâni. În weekend, comisarul pentru justiţie Didier Reynders declara pentru Bloomberg că urmează să fie declanşat în zile sau săptămâni.

Marţi, oficialii nu au clarificat deloc lucrurile. Vicepreşedinta Comisiei, Věra Jourová a declarat presei că nu „va specifica” un calendar exact „pentru că încă discutăm”.

„Să nu uităm că măsura condiţionalităţii e ceva nou în ordinea juridică, necesitând o analiză foarte minuţioasă a situaţiei din fiecare stat- membru. Nu aş vrea să-i forţez pe colegii mei care lucrează la această analiză să se grăbească, deşi, desigur, suntem conştienţi de cauzele care ne impun să acţionăm urgent”, a spus ea.

Reynders a spus la rândul său că vrea să dea drumul procesului cu menţiunea că „suntem deschişi la dialog” şi că, în caz contrar, UE porneşte dintr-o poziţie de forţă: „Sunt sigur că avem o serie bună de instrumente pentru acţiune”.

De cealaltă parte, Polonia pare să fi făcut deja un prim pas: în cursul dezbaterii de marţi, oficialii polonezi au propus amânarea unei componente-cheie a iniţiativei contra schimbărilor climatice „Pregătit pentru 55”, motivând că programul ar trebui suspendat în lumina salturilor preţurilor la energie.

Voci critice la adresa Comisiei denunţă o lipsă de voinţă de a trage la răspundere Polonia şi alte state rebele. Cealaltă tabără argumentează că s-ar isca o bătălie care ar submina credibilitatea UE şi-ar da apă la moară oponenţilor blocului comunitar din Varşovia.

UE ar putea declanşa mecanismul de condiţionalitate pentru protecţia bugetului UE ce presupune suspendarea fondurilor doar cu o majoritate calificată, spre deosebire de alte instrumente precum Articolul 7 privind încălcarea valorilor europene.

Procedura ar putea dura însă între cinci şi opt luni de la notificarea formală până la luarea unei decizii, iar CE dă semne că poate împinge şi mai departe acest termen, luând în considerare consultări cu statele membre.

În plus, regulile au în vedere o aplicare limitată, cu praguri foarte înalte pentru retragerea fondurilor şi orice măsură trebuie să fie „proporţională”.

Criticii Comisiei spun că von der Leyen avea opţiunea să declanşeze mecanismul imediat ce a intrat în vigoare, la începutul acestui an - dacă ar fi procedat astfel, fondurile ar fi fost blocate acum şi CE ar fi transmis un mesaj lipsit de echivoc Varşoviei şi polonezilor.

Premierul polonez a acuzat marţi în dezbaterea din PE că oficialii UE şi liderii altor state membre forţează mâna Poloniei.

„Resping limbajul ameninţărilor, hărţuirii şi coerciţiei. Nu agreez şantajul şi ameninţările politicienilor la adresa Poloniei şi nici ca acestea să devină o metodă de aplicare a politici asupra unui stat membru. Nu aşa procedează democraţiile”, a pus premierul polonez.

Tocmai că UE nu are cum să facă asta, nu poate declanşa articolul 7 privind apărarea valorilor europene - s-ar opune Ungaria - iar Polonia nu are de gând să părăsească UE, observă Politico.

„Suntem aici, aparţinem aici şi nu plecăm nicăieri”, a spus Mateusz Morawiecki.