Lumea cu ochii pe Geneva. Dezacorduri profunde, aşteptări scăzute de la summitul Biden şi Putin FOTO VIDEO
0
Oraşul Geneva, sediul mai multor instituţii internaţionale, găzduieşte, astăzi, prima întîlnire dintre preşedinte american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin. O întâlnire urmărită cu interes de toate cancelariile lumii şi importantă pentru menţinerea dialogului dintre cele două mari puteri într-un context de veritabil război rece.
Ambele părţi au încercat să diminueze aşteptările de la întrevederea care va fi prima de când Biden şi-a început mandatul prezidenţial în luna ianuarie. „Nu ne aşteptăm la un mare set de rezultate din această întâlnire”, a spus jurnaliştilor un membru al echipei Biden la aterizarea avionului prezidenţial Air Force One la Geneva. Ceva mai devreme, un consilier al Kremlinului pentru politica externă, Iuri Uşakov, a spus că discuţiile nu se vor solda probabil cu acorduri concrete, dar întâlnirea va fi utilă.
Cei doi preşedinţi au spus că relaţia ţării lor se află la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. În timpul unei conferinţe de presă, la Bruxelles, pe 14 iunie, Biden a fost întrebat despre detaliile agendei summitului cu Putin, dar a refuzat să ofere vreuna sau să spună cum va măsura succesul convorbirilor. Biden a sugerat că ba căuta puncte de tangenţă cu Putin, în timp ce îl va avertizează împotriva unei agresiuni continue împotriva Statelor Unite şi a aliaţilor săi.
Summit-ul de astăzi nu a fost precedat de negocierea formală a vreunei agende tematice anunţate oficial, deşi într-un final consilierul pe politică externă a lui Putin, Iurii Uşakov, a făcut publică o listă deschisă de subiecte. Cu alte cuvinte, teoretic summit-ul nu-şi propune să atingă vreun obiectiv formal, sau să producă livrabile legitimate prin semnăturile celor doi lideri.
Acesta este şi motivul pentru care există foarte multe speculaţii cu privire la ce vor discuta cei doi preşedinţi. Cel mai probabil, în capul agendei va sta securitatea cibernetică şi rolul Rusiei în producerea sistematică de perturbaţii cu implicaţii asupra infrastructurii instituţionale a Statelor Unite. Mai simplu spus, în ultimii cinci sau şase ani Rusia a supus unor atacuri cibernetice instituţiile americane şi implicit democraţia americană.
Încă din 2018, atunci când subiectul ingerinţelor cibernetice ruseşti în alegerile americane din 2016 a devenit un subiect mainstream în spaţiul public american, Putin a lăsat să se înţeleagă că nu are de gând să reacţioneze atâta timp cât ”legislaţia Rusiei nu a fost încălcată” (interviu cu Megan Kelly pentru NBC, martie 2018). Din componenţa delegaţiei ce îl va însoţi pe Putin, deducem că se va discuta despre situaţia din jurul Ucrainei, a Belarusului, a Karabahului de Munte, dar şi despre Iran, Siria şi Libia. Aşadar, alte şase dosare grele pentru securitatea regională europeană şi globală. Se va mai discuta şi despre ceea ce ruşii numesc ”stabilitatea strategică” între Rusia şi SUA, adică soarta tratatului START II (Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice), tratat pe care cele două puteri l-au prelungit în luna februarie pentru încă cinci ani.
Nu există în acest moment nici un dubiu că Joe Biden va ridica şi problema lui Alexei Navlanîi, un dosar cu potenţial iritant major în ochii lui Putin.
Decizia ca această reuniune să se desfăşoare la Geneva are o anumită semnificaţie, aminteşte de războiul rece dar şi de faptul că deseori din acest oraş a fost relansată speranţa unor depăşiri a divergenţelor şi rivalităţilor
În iulie 1955, la doi ani după moartea lui Stalin, Geneva a găzduit un summit foarte important în cadrul căruia Nichita Hruşciov a discutat cu liderii de atunci ai Franţei, Statelor Unite şi Marii Brianii. De la acea întâlnire a rămas şi o expresie, spiritul Genevei, pentru că s-a discutat despre pace şi securitate într-o atmosferă de optimism. Hruşciov dorea atunci chiar şi dizolvarea celor două pacte militare, Pactul de la Varşovia şi Alianţa Atlantică…
O altă întâlnire importantă la Geneva a avut loc în noiembrie 1985, între liderul sovietic Mihail Gorbaciov şi preşedintele american Ronald Reagan. S-a discutat atunci despre dezarmare, într-un moment cînd vântul schimbării bătea tot mai evident în Uniunea Sovietică.
Ce spun analiştii despre această întâlnire
De la acest summit Putin caută „respect geopolitic“, de fapt, pentru el simplul anunţ al întâlnirii cu Biden a fost deja o victorie, iar liderul de la casa Albă are nevoie să-şi întărească aura de credibilitate, în special în ochii aliaţilor europeni regăsiţi. Pentru Putin, întâlnirea e importantă doar pentru că îi întăreşte statutul internaţional, ea este dovada că Rusia e percepută ca egală cu SUA. Pentru americani, însă, Rusia nu este o putere comparabilă şi nu poate fi egală. Rusia are un PIB egal cu al Texasului şi e minată de corupţie.
Biden, la rândul lui, are probleme mai grave, precum China şi urmăreşte doar ca Rusia să nu complice lucrurile. Bloomberg scrie că ceea ce doreşte Putin “este de a obţine ca Moscova să rămână o ameninţare suficient de prezentă şi apăsătoare pentru ca Washingtonul să simtă că ar fi mai util să-i lase Rusiei sfera sa de influenţă în spaţiul fostei URSS, să-i legitimeze prezenţa în Orientul Apropiat şi să facă o serie de alte concesii pentru a se ajunge la un echilibru şi o înţelegere.”
Alţi experţi spun, dimpotrivă, că şi Putin are nevoie de certitudini şi de un fond de relaţii funcţionale şi previzibile. “Un autocrat din ce în ce mai rupt de realitate, domnind peste o economie care se degradează, Putin nu-şi poate permite să intre în conflicte internaţionale incontrolabile — mai ales cu Statele Unite”, scrie Michael Kimmage in Foreign Affairs. În plus, Biden vine de la Bruxelles încărcat de aura unui succes total atât în rezultatele summitului cu NATO, cât şi ale celui cu UE, unde Biden a reuşit să obţină un armistiţiu în cel mai lung război comercial contemporan, punând capăt unei bătălii comerciale şi juridice cu UE vechi de 17 ani, marcată de conflictul dintre Airbus şi Boeing.
Se încarcă comentariile...
