LIVE TEXT | Război în Ucraina. Zelenski cere arme moderne: „Rusia nu se va opri în Ucraina”. Finlanda şi Suedia, invitate în NATO

LIVE TEXT | Război în Ucraina. Zelenski cere arme moderne: „Rusia nu se va opri în Ucraina”. Finlanda şi Suedia, invitate în NATO

FOTO EPA-EFE

Este a 126-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Preşedintele Volodimir Zelenski s-a adresat liderilor de stat din NATO reuniţi la Madrid şi a avertizat că Rusia nu se va opri la ţara sa. NATO vede de-acum încolo Rusia ca o „ameninţare directă”, nu un „partener strategic”.

UPDATE 21.59 În apropiere de Herson, forţele ucrainene recâştigă teritorii, sat cu sat: „Aici, îi putem vâna. Şi-au angajat toate forţele în est”

După ce Moscova şi-a concentrat eforturile asupra capturării teritoriilor din regiunea estică Donbas – lovind necruţător oraşele şi satele cu baraje aproape continue de artilerie –forţele ucrainene au avut posibilitatea să obţină câştiguri teritoriale susţinute în sudul ţării, relatează Washington Post.

Sat cu sat, o tot mai mare porţiune din regiunea de mare importanţă strategică Herson revine sub control ucrainean – un semn că probabil trupele ruseşti s-au întins prea mult şi  nu reuşesc să acopere o linie de front lungă de aproape 500 km.

Recâştigarea Hersonului, o regiune agricolă bogată cu acces la Marea Neagră este vitală pentru Ucraina, având în vedere că este singura poziţie deţinută de Rusia la vest de Râul Dnipro, şi o poziţie excelentă pentru lansarea unei viitoare ofensive asupra Odessei. Contraofensiva ucraineană pune presiune pe poziţiile ruseşti dinspre vest şi nord.

Continuarea aici


 

UPDATE 21.34 UE discută cu Lituania pentru ridicarea blocadei asupra exclavei Kaliningrad: Putin „are mai multe pârghii decât noi”

Oficialii europeni discută cu autorităţile din Lituania pentru a ajunge la un compromis astfel încât tranzitul comercial rusesc către enclava Kaliningrad să revină la normal, după ce blocada partiaţă a rutelor comerciale a amplificat tensiunile cu Rusia, scrie Reuters.

Potrivit unor surse oficiale citate de Reuters, Uniunea Europeană discută în prezent, inclusiv cu sprijinul Germaniei, despre o posibilă exceptare a Kaliningradului de la aplicarea sancţiunilor impuse Rusiei, dar pentru aceasta este nevoie ca Lituania să fie de acord.


UPDATE 21.03 Ucrainenii şi-au reglat tirul rachetelor HIMARS pe Insula Şerpilor

Armata ucraineană a lovit încă un sistem de rachete de pe Insula Şerpilor din Marea Neagră, a declarat Natalia Gumeniuk, şefa centrului de presă al forţelor de protecţie şi apărare ale Comandamentului Operaţional „Sud”.


UPDATE 20.27 Călătoria Suediei şi Finlandei de la neutralitate la NATO. Ce se va schimba după aderare?

Suedia şi Finlanda se alătură NATO - o schimbare monumentală pentru două naţiuni cu o lungă istorie de neutralitate în timp de război şi de neparticipare la alianţe militare. În timpul summitului NATO de la Madrid, acestea au depăşit ceea ce va fi probabil ultimul obstacol - obiecţiile Turciei.

Rusia se opune cu fermitate aderării celor două state şi a folosit extinderea alianţei militare defensive a Occidentului ca pretext pentru războiul său din Ucraina, informează BBC 

Ambele ţări au deţinut statutul de neutralitate timp de ani de zile, dar de la invazia Rusiei în Ucraina, sprijinul pentru aderarea la NATO a crescut dramatic.

Continuarea aici


UPDATE 19.55 Ucraina apreciază „poziţia lucidă” a NATO cu privire la Rusia: A demonstrat că poate să ia decizii dificile, dar esenţiale

Ucraina a lăudat, miercuri, „poziţia lucidă” a NATO cu privire la Rusia, catalogată drept „ameninţare directă” de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, şi „deciziile esenţiale” asupra sprijinirii Ucrainei şi lansării procesului de aderare a Finlandei şi Suediei la Organizaţia Nord-Atlantică, informează agenţiile internaţionale de presă.


UPDATE 19.29 O nouă abordare după invazia din Ucraina: NATO declară Rusia drept „cea mai mare şi directă ameninţare” la adresa păcii şi securităţii în Europa

NATO îşi revizuieşte abordarea faţă de Rusia, văzând în ţara condusă de Vladimir Putin drept „cea mai mare şi directă ameninţare” la adresa păcii şi securităţii.

Moscova foloseşte „constrângerea, subversiunea, agresiunea şi anexarea” pentru a-şi extinde sfera de influenţă, subliniază NATO, potrivit The Associated Press (AP).
 
Această decizie nu este surprinzătoare. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat mai devreme că războiul declanşat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei a creat cea mai mare criză de securitate în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
 
Aşadar, NATO nu mai consideră Rusia un „partener strategic”.
 
NATO nu caută confruntare şi nu reprezintă nicio ameninţare pentru Federaţia Rusă”, se arată în document.
 
„Vom continua să răspundem ameninţărilor ruseşti şi acţiunilor ostile într-un mod unit şi responsabil”, dau asigurări aliaţii, transmite AP, potrivit news.ro.

UPDATE 19.09 Ucraina a anunţat, miercuri, că a realizat cel mai mare schimb de prizonieri cu Rusia, fiind vorba de 144 de soldaţi, inclusiv 95 de apărători ai oţelăriei Azovstal din Mariupol.
 
„Toţi primesc tratament - medical şi psihologic”, a mai menţionat direcţia principală de informaţii a Ucrainei, care a anunţat marţi eliberarea a 17 prizonieri în cadrul unui alt schimb cu Rusia.

UPDATE 18.37 Boris Johnson avertizează împotriva boicotării summitului G20 din Indonezia: „Riscaţi să oferiţi altora şansa de a face propagandă”

Premierul britanic Boris Johnson a alertat, miercuri, cu privire la riscul de a lăsa cale liberă „propagandei” ruse în cazul unui boicot occidental al summitului G20, dacă preşedintele rus Vladimir Putin va lua parte la această întrevedere, ceea ce el a apreciat ca fiind „foarte puţin probabil”.

Indonezia a provocat numeroase discuţii în contradictoriu după ce a invitat Rusia la summitul G20 gândit pentru luna noiembrie la Bali, în ciuda atacului rus din Ucraina. 

Kremlinul a afirmat, luni, că preşedintele Vladimir Putin ar avea de gând să ia parte la acest summit. 


UPDATE 17.59 Efectele Summitului NATO asupra României. O expertă în securitate explică necesitatea unei flote aliate în Marea Neagră

Numărul militarilor NATO din Europa va ajunge de la 40.000 la 300.000, iar o creştere semnificativă va fi în ţările din flancul estic, printre care şi România, spune experta în securitate Iulia Joja. Din păcate, adaugă ea, perioada în care Alianţa va interveni decisiv în cazul unei invazii rămâne 180 de zile.

Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA explică pentru „Adevărul” efectele summitului NATO asupra României şi asupra războiului din Ucraina. Summitul, care se desfăşoară în perioada 28-30 iunie la Madrid, a fost calificat de către experţi drept un moment istoric pentru evoluţia Alianţei. 

„Ce ştim deja, deoarece a anunţat secretarul general al NATO, este că numărul trupelor va creşte de la 40.000 la 300.000 de militari pentru apărarea Europei împotriva Rusiei”, a precizat Joja. 

Continuarea aici


UPDATE 16.51 NATO a invitat oficial Suedia şi Finlanda să se alăture rândurilor sale

„Astăzi (n.r. miercuri), am decis să invităm Finlanda şi Suedia să devină membre NATO şi am convenit să semnăm Protocoalele de Aderare”, se arată în declaraţie.
 
„Aderarea Finlandei şi Suediei le va face mai sigure, NATO va fi mai puternică şi zona euro-atlantică mai sigură”, contiună documentul.
 
„Securitatea Finlandei şi a Suediei este de o importanţă directă pentru Alianţă, inclusiv în timpul procesului de aderare”, se mai precizează în declaraţie.

UPDATE 16.47 Insula Şerpilor, mica bucată de pământ devenită crucială în Marea Neagră

Ucrainenii au dat asigurări marţi că au înregistrat o „victorie semnificativă” pe Insula Şerpilor, o revendicare contestată de Moscova. Această mică bucată de pământ din Marea Neagră, în largul oraşului Odesa, a devenit un simbol al războiului dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Totuşi, încrâncenarea celor două tabere de a stăpâni insula depăşeşte cu mult importanţa sa strategică, relatează France 24.


UPDATE 15.53 Summitul NATO de la Madrid demonstrează agresivitatea Alianţei Nord-Atlantice faţă de Rusia, acuză miercuri viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov, care se arată deranjat mai ales de extinderea blocului militar occidental în Finlanda şi Suedia, catalogând-o drept „profund destabilizatoare”.


UPDATE 15.50 Volodimir Zelenski: Ucraina are nevoie de arme moderne şi de bani. Rusia nu se va opri la graniţele UE

Preşedintele ucrainean făcut apel în faţa liderilor de stat din NATO reuniţi la Madrid la continuarea sprijinului pentru ţara sa în faţa agresiunii militare ruse.
 
„Acesta nu este un război declanşat de Rusia doar împotriva Ucrainei. Este un război pentru dreptul de a dicta condiţiile în Europa, pentru cum va arăta viitoarea ordine mondială”, a declarat Zelenski în faţa liderilor din statele membre NATO, cărora li s-a adresat prin videoconferinţă.
 
„De aceea este absolut necesar să sprijiniţi Ucraina, chiar de acum, cu arme, finanţare şi sancţiuni politice împotriva Rusiei, care îi vor tăia capacitatea de a finanţa războiul”, a îndemnat preşedintele ucrainean.
 
Ucraina are nevoie de „circa 5 miliarde de dolari pe lună” pentru a se apăra în faţa invaziei ruse, a declarat Volodimir Zelenski.
 
Volodimir Zelenski la summitul NATO de la Madrid FOTO EPA-EFE
 
Preşedintele ucrainean a pledat totodată pentru acceptarea ţării sale în NATO.
 
„Contribuţia noastră la apărarea Europei şi a întregii civilizaţii este încă insuficientă? De ce mai este nevoie atunci?”, s-a întrebat preşedintele ucrainean.
 
„Este o coincidenţă faptul că toţi aliaţii estici, toţi vecinii noştri, sunt în favoarea aderării Ucrainei la NATO? Nu, aceasta nu este o coincidenţă. Este logică. Este cunoaşterea vieţii în regiunea noastră”, a notat Volodimir Zelenski, citat de agenţiile internaţionale de presă.

UPDATE 14.40 Norvegia a anunţat miercuri că donează Ucrainei trei sisteme de lansatoare multiple de rachetă, în urma unor decizii similare ale Statelor Unite, Regatului Unit şi Germaniei, transmite AFP.

Kievul cere acest tip de armament - denumit MLRS sau GMRLS -, care îmbină precizia şi acţiunea cu rază lungă.
 
„Trebuie să ne continuăm susţinerea Ucrainei, pentru ca ea să-şi poată continua lupta pentru libertate şi independenţă”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Bjørn Arild Gram.
 
Acest anunţ, făcut în marja summitului NATO de la Madrid, are loc în colaborare cu Regatul Unit, potrivit Oslo.

UPDATE 14.25 O rachetă rusească ar fi fost descoperită şi dezgropată de ucraineni: „E top secret” VIDEO

Pe reţelele de socializare au apărut informaţii conform cărora armata ucraineană ar fi descoperit o rachetă rusă top secret R-77-1, care ar fi fost pierdută de un pilot rus, relatează portalul polonez Komputer Swiat, care preia imagini de pe Telegram.

Racheta rusă R-77-1 a fost descoperită în pădurile din regiunea Jîtomîr. Informaţiile, care au fost publicate pe unul dintre conturile care urmăresc activităţile armatei ucrainene, sunt greu de verificat pentru a avea 100% siguranţa că sunt reale, însă se pare că o astfel de descoperire ar fi avut loc. 


UPDATE 13.43 Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.

„Racheta rusească a lovit acest obiectiv intenţionat. Este clar că aşa au fost ordinele. Este clar că ucigaşii ruşi au primit coordonatele exacte pentru această lovitură de rachetă. Au vrut să omoare cât mai mulţi oameni într-un oraş liniştit, într-un mall obişnuit. Iată ce s-a întâmplat în Kremenciuk! Iar pentru acest act de terorism de stat, la fel ca pentru toate celelalte, Rusia va fi trasă la răspundere. Pe câmpul de luptă din Ucraina, prin înăsprirea sancţiunilor şi, cu siguranţă, la tribunal”, a declarat Volodimir Zelenski.
 
Rusia neagă că ar fi vizat un obiectiv civil. Pretinde că a bombardat un depozit de arme, fără să ofere dovezi care să susţină aceste afirmaţii.

UPDATE 13.05 Cele patru luni de la izbucnirea războiului i-au determinat pe ucraineni să-şi adapteze aşteptările. După ce s-au pregătit pentru un conflict despre care au crezut că ar fi un „sprint”, mulţi iau în calcul posibilitatea ca acest conflict să devină un „maraton”, spune Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei, citată de CNN.

„Am fost şocaţi de multe ori. Nu ştiu cu ce altceva ne pot şoca ocupanţii”, a afirmat Zelenska în interviul acordat pentru CNN.

Olena Zelenska a afirmat că atât ea cât şi copiii ei nu l-au văzut pe Volodimir Zelenski timp de două luni de la debutul invaziei. În primele zile ale războiului, preşedintele ucrainean locuia în biroul său, iar familiei sale i-a fost interzis să rămână acolo.
 
Conflictul armat s-a mutat de atunci mai departe de capitala Ucrainei, permiţând familiei prezidenţiale să se reunească, însă nu pentru o perioadă lungă de timp. 
 
„Nu putem vedea sfârşitul suferinţelor noastre”, a declarat ea, referindu-se la toţi cetăţenii ucraineni.

UPDATE 12.58 Propaganda rusă plusează. Un aliat al lui Putin spune că Moscova ar putea asedia porturile olandeze: „Europa nu este invincibilă”, spune Andrei Guruliov, un ales în Duma de Stat şi fost comandant adjunct al Districtului Militar Sud al Rusiei.


UPDATE 12.55 Joe Biden anunţă, la summitul NATO de la Madrid, o consolidare a prezenţei militare americane în toată Europa

În cadrul acestui summit al NATO, „care marchează istoria”, în opinia lui Biden, şeful statului american a anunţat o prezenţă consolidată - militari şi capacităţi americane în Spania, Polonia, România, ţările baltice, Regatul Unit, Germania şi Italia.
 
„Dovedim că NATO este mai necesară ca niciodată”, a spus Biden alături de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
 
Prima putere mondială urmează să înfiinţeze în Polonia un „cartier general permanent al celui de-al V-lea Corp al Armatei americane”, a subliniat el.
 
„Vom menţine o brigadă suplimentară”, alcătuită în total din 5.000 de mlitari, cu baza în România, mai anunţă Biden.
 
Statele Unite urmează, de asemenea, să procedeze la „desfăşurări suplimentare în ţările baltice”, anunţă şeful statului american.
 
„Vom trimite două escadrile suplimentare” de avioane de luptă de tip F-35 în Regatul Unit şi „vom poziţiona capacităţi suplimentare de apărare aeriană” în Germania şi Italia, a mai precizat Joe Biden în această scurtă alocuţiune susţinută în faţa presei.
 
Vladimir Putin „voia o «finlandizare a Europei», adică o evoluţie a statelor membre către o poziţie neutră, istorică în această ţară nordică, dar obţine, din contră, o «NATO-izare» a Europei”, a semnalat Joe Biden.

UPDATE 12.53 Rusia a lansat în weekendul trecut rachete în valoare de până la 220 de milioane de dolari în teritoriul Ucrainei, relatează ediţia ucraineană a revistei Forbes.

Potrivit sursei citate, în doar două zile, pe 25 şi 26 iunie, teritoriul ucrainean a fost vizat de până la 80 de rachete ruseşti.
 
Rachetele sunt de diverse tipuri, şi anume „Tocika-U”, X-22, „Onyx”, „Iskander”, „Kalibr” şi X-101. Cele mai multe dintre ele, şi anume 30, au fost lansate asupra regiunii Jîtomîr, zece dintre ele fiind interceptate.
Armata rusă a continuat miercuri atacurile cu rachete asupra Ucrainei, lovind de această dată inclusiv un bloc de locuinţe din oraşul Mîkolaiv.
 
Primarul Oleksandr Senkevici a anunţat că opt rachete au lovit în diferite zone ale oraşului. Un bloc cu mai multe etaje pare să fi fost atacat cu o rachetă de croazieră de tip X-55. Fotografii de la faţa locului distribuite pe reţelele de socializare arată coloane de fum ridicându-se deasupra unei clădiri cu patru etaje, cel superior fiind parţial distrus. Cel puţin trei morţi şi cinci răniţi au fost anunţaţi în urma atacurilor de miercuri de la Mîkolaiv.

UPDATE 11.47 Generalul american în retragere Mark Hertling afirmă să sistemul de rachete sol-aer Patriot şi sistemul mobil de apărare aeriană Iron Dome nu ar putea ajuta Ucraina în faţa unor atacuri ale armatei ruse împotriva unor ţinte civilile precum cel de la centrul comercial din oraşul Kremenciuk.

„Aceste sisteme sunt de apărare antiaeriană pe rază lungă, dar ele oferă capabilităţi de apărare în punct, nu zonală. Ce înseamnă acest lucru? Aceste sisteme extrem de costisitoare sunt alcătuite din patru sisteme componente. Ele identifică şi interceptează aeronavele sau rachetele ce se îndreaptă spre o ţintă specifică”, spune Hertling..
 
„Cu alte cuvinte, un comandant plasează aceste sisteme în jurul a ceea ce vrea să apere... un oraş, o instalaţie specifică importantă, o concentrare de trupe. Aceste sisteme nu sunt aliniate de-a lungul unei graniţe pentru a oferi un scut protector. (Ele, n. red.) urmăresc rachetele inamice lansate, stabilesc unde ar putea lovi şi apoi calculează o formulă de tragere fie pentru a contracara racheta, fie pentru a-i permite să aterizeze fără pericol într-o zonă nepopulată sau o zonă neimportantă”, explică el.
 
În opinia lui Mark Hertling, comandant al SUA pentru Europa în perioada martie 2011 - noiembrie 2012, pentru a proteja Ucraina, ar fi nevoie probabil de mai multe rachete Patriot şi sisteme Iron Dome decât dispun în prezent SUA şi Israelul.
 
Potrivit generalului american în retragere, ucrainenii primesc sisteme antirachetă mai potrivite pentru nevoile lor de apărare.
 
„Ucrainei îi este trimis sistemul NASAM, cu rază medie şi lungă, în principal pentru că este mai uşor de utilizat, mai puţin complicat în ceea ce priveşte echipamentele şi capabil să doboare unele (nu toate) rachetele lansate (de ruşi, n. red.). Este mic şi poate ajunge în Ucraina cu mai puţină instruire şi mai puţine dificultăţi”, subliniază Mark Hertling, fost comandant al SUA în Europa.

UPDATE 10.44 Rusia reprezintă o „ameninţare directă” la adresa securităţii statelor membre NATO, reunite într-un summit, la Madrid, declară miercuri Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, care urmează să-şi consolideze flancul de est împotriva invaziei ruse a Ucrainei, relatează AFP.

„Vom spune clar”, în acest summit, care urmează să revizuiască foaia de drum a NATO pentru prima oară din 2010, ”că Rusia reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, subliniază Stoltenberg.

UPDATE 09.24 Cel puţin trei persoane au fost ucise şi cinci rănite în urma unui atac cu rachete al forţelor ruse asupra unei clădiri rezidenţiale din oraşul Mykolaiv, din sudul Ucrainei, miercuri, au declarat autorităţile locale care au lansat un efort de salvare pentru supravieţuitori, informează The Guardian.

Primarul Oleksandr Senkevici a declarat că opt rachete au lovit oraşul şi a îndemnat locuitorii să evacueze localitatea. El a spus că clădirea părea să fi fost lovită de o rachetă de croazieră rusă X-55.

Fotografiile de la faţa locului au arătat fum care se ridică dintr-o clădire cu patru etaje, cu etajul superior parţial distrus.


UPDATE 09.15 Boris Johnson susţine că Putin n-ar fi invadat Ucraina dacă era femeie

Boris Johnson a afirmat că Vladimir Putin nu ar fi invadat Ucraina dacă ar fi fost femeie şi consideră că războiul este un „exemplu perfect de masculinitate toxică”.
Boris Johnson a afirmat că Vladimir Putin nu ar fi invadat Ucraina dacă ar fi fost femeie şi consideră că războiul este un „exemplu perfect de masculinitate toxică”, potrivit The Guardian. 
 
Într-un interviu acordat presei germane după summitul G7 de la Schloss Elmau, premierul britanic a declarat că sexul preşedintelui rus este un factor care a contribuit la conflict.
 
„Dacă Putin ar fi fost o femeie, ceea ce evident nu este, chiar nu cred că s-ar fi angajat într-un război nebunesc, în modul în care a făcut-o. Un exemplu perfect de masculinitate toxică este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson pentru postul de televiziune ZDF. 
 
Comentariul premierului vine după ce liderii occidentali au încheiat în urmă cu trei zile summitul G7 din sudul Germaniei, unde au promis să crească costurile economice şi politice pentru Putin din cauza războiului din  Ucraina.
 
După summit, Johnson a călătorit la Madrid împreună cu ministrul de externe Liz Tuss pentru summitul NATO.

UPDATE 08.31 Ucraina a arestat un „agent rus” care a coordonat o lovitură ce a ucis 50 de soldaţi ucraineni. El este acuzat de trădare de patrie

Serviciul de securitate ucrainean a declarat marţi că a arestat un fost agent KGB sovietic care a ajutat la dirijarea atacurilor cu rachete ruseşti care au ucis peste 50 de soldaţi la o unitate militară din vestul ţării în luna martie, informează Reuters.
 
Suspectul a trimis locaţiile ţintelor de la centrul de pregătire militară din Yavoriv unor contacte dintr-o agenţie rusă nespecificată, folosind aplicaţia de mesagerie Telegram, au declarat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) şi procurorii locali.
 
„În urma loviturilor cu rachete asupra poligonului de antrenament din Yavoriv, peste 50 de membri ai personalului militar au murit, iar aproape 150 au fost răniţi”, a precizat SBU pe Telegram.
 
În urma atacului cu rachete, Ucraina a declarat că 35 de soldaţi au fost ucişi în această facilitate, care se află la 25 km de graniţa cu Polonia.
 
Suspectul, originar din oraşul Lvov, situat în vestul ţării, este reţinut şi anchetat pentru trădare de patrie, a precizat biroul procurorului.
 
El nu a putut fi contactat de Reuters pentru a comenta informaţiile. 

UPDATE 05:30 Joe Biden felicită Turcia, Suedia şi Finlanda

Preşedintele Joe Biden se află în Spania, acolo unde va lua parte la summitul NATO. Biden felicită Turcia, Suedia şi Filanda pentru că au ajuns la un acord ce va ajuta la deschiderea unei căi pentru aderarea ţărilor nordice la alianţa NATO.

„Felicitări Finlandei, Suediei şi Turciei pentru semnarea unui memorandum trilateral – un pas crucial către invitaţia NATO pentru Finlanda şi Suedia, care va consolida Alianţa şi securitatea noastră colectivă – şi o modalitate excelentă de a începe Adunarea”, a scris Joe Biden pe Twitter.


UPDATE 05:00 Zelenski propune o comisie de anchetă în cazul Kremenciuk

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus, marţi, Consiliului de Securitate al ONU să trimită o comisie de anchetă pentru a face verificări asupra bombardamentului care a avut loc la centrul comercial din Kremenciuk. Acesta a fost distrus de o rachetă rusească, soldat cu zeci de morţi şi răniţi. A avut loc şi un moment de reculegere la ONU pentru victimele civile din Kremenciuk. În timpul momentului de reculegere s-a ridicat în picioare şi reprezentantul Rusiei.


UPDATE 04:00 Trupurile a 46 de soldaţi ucraineni morţi au fost repatriate

Ministerul ucreainean al Reintregării Teritoriilor Ocupate Temporar a declarat, marţi, că au fost recuperate şi repatriate trupurile a 46 de militari pentru a li se face o înmormântare demnă de nişte eroi. 

„Ucraina a recuperat trupurile a 46 de luptători eroici pentru înmormântarea lor demnă. 21 dintre ei sunt dintre apărătorii de la Azovstal”, se precizează în comunicat. 


11 septembrie, ziua în care are loc Referendum privind anexarea Doneţk-ului

Petro Andriuşchenko, consilierul primarului din Mariupol, a declarat că un referendum privind anexarea regiunii Doneţk, va avea loc pe data de 11 septembrie. 

„Un referendum privind anexarea regiunii Doneţk la Rusia este programat pentru 11 septembrie 2022. Administraţiile de ocupaţie au fost instruite să pregătească locuri şi „comisii pentru desfăşurare” şi le-au predat, în special, comitetelor de auto-organizare ale populaţia”, a scris Petro Andriuşcenko pe Telegram.


UPDATE 00:00 Un fost agent KGB, din regiunea Liov, suspectat că a ajutat Rusia

Procuratura din Liov a anunţat că un bărbat din zonă este suspectat de trădare deoarece ar fi ajutat forţele ruse în Ucraina, relatează Libertatea.ro. Conform anchetei, veteranul Comitetului Sovietic de Securitate a Statului, "a asistat statul agresor şi formaţiunile sale militare în desfăşurarea unor acţiuni subversive împotriva Ucrainei". 

„Folosind un mesager on-line, bărbatul a transmis ruşilor informaţii despre locaţiile forţelor armate ucrainene din regiunea Lvov pentru lansarea de lovituri cu rachete”, a transmis procuratura din Liov.


Ruşii au atacat Odesa cu rachete de croazieră

Oficialii din regiunea Odesa au transmis prin Telegram că districtul Izmail a fost în continuare atacat cu rachete de crozieră. Forţele ucrainene au reuşit să doboare o ţintă aeriană care a fost urmată de alte cinci rachete lansate de-a lungul ţărmului în timpul zilei de marţi. 


Muniţie din al Doilea Război Mondial a fost găsită într-o Grădină Botanică

Administraţia de Stat a Kievului a declarat marţi, printr-un comunicat, că pe teritoriul Grădinii Botanice Naţionale Mikola Hrişko, a fost descoperită muniţie care provine din cel de-al Doilea Război Mondial. Au fost descoperite şase obuze şi o grenadă F-1 în apropierea turnului de Observaţie, la o adâncime de 30 de centimetri. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările