LIVE TEXT | Război în Ucraina. Pentagonul cere un armistiţiu, în timp ce ruşii se retrag de lângă Harkov. Moscova se opune aderării Ucrainei la UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Distrugeri lăsate în urmă de ruşi în Borodyanka şi Makariv. FOTO Profimedia
Distrugeri lăsate în urmă de ruşi în Borodyanka şi Makariv. FOTO Profimedia

Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, a discutat la telefon, vineri, cu omologul său rus, Serghei Şoigu, şi a cerut un armistiţiu în Ucraina. Pe teren, armata rusă şi-ar fi retras soldaţii de lângă Harkov, un nou eşec usturător, şi îşi concentrează eforturile pe ocuparea Donbasului. Pe de altă parte, Moscova tocmai a anunţat că se opune deschis aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

GALERIE FOTO

UPDATE 23.19 Moscova încearcă să negocieze şi să încheie „Minsk-3” a declarat consilierul şefului biroului prezidenţial Alexei Arestovich într-o conversaţie cu activistul rus pentru drepturile omului Mark Feigin.

Kremlinul trimite acum emisari în ţările europene în încercarea de a ajunge la un acord şi de a opri acţiunea actuală, păstrând în acelaşi timp teritoriile ocupate ale Ucrainei. Acest lucru a fost declarat de consilierul şefului biroului prezidenţial Alexei Arestovich într-o conversaţie cu activistul rus pentru drepturile omului Mark Feigin.

Pe ordinea de zi scrie cam aşa: „Suntem cu toţii puţin supăraţi, vă rog să înţelegeţi şi să iertaţi .”

Turcii spun de asemenea că Rusia încearcă să negocieze, pentru a încheia „Minsk-3”.

UPDATE 22.33 Dictatorul Aleksandr Lukaşenko a lăudat Forţele Armate ale Ucrainei şi a cerut militarilor din Belarus „învăţarea unei lecţii”. Autoproclamatul conducător al Belarusului a fost deosebit de impresionat de operaţiunile eficiente ale grupurilor mobile ale Forţelor Armate Ucrainiene. Lukaşenko a făcut o astfel de declaraţie în timpul unei întâlniri privind ordinul de apărare al Belarusului pentru 2022.

„Încă o dată, mă refer la lecţiile şi experienţa conflictului ucrainean. Aş dori să subliniez că, tancurile noastre T-72 modernizate sunt o armă bună. Dar, aş vrea să mă refer la faptul că armata noastră trebuie să fie mobilă,” a spus Lukaşenko.

UPDATE 21.50 Ucraina, aflată sub asaltul trupelor ruse, vrea să înarmeze un milion de persoane în timp ce ţara se pregăteşte pentru „faza unui război de durată”, potrivit anunuţului făcut de ministrul al Apărării, Oleksiy Reznikov, relatează BBC.

Oficialul ucrainean a precizat într-o postare pe Facebook că Ucraina va trebui „să planifice meticulos resursele” şi să „evite greşelile” pentru a câştiga războiul. De asemenea, acesta a punctat faptul că Rusia a suferit deja o „înfrângere strategică”.

Totodată, ministrul ucrainean al Apărarii a subliniat că sosirea de arme străine şi „stimularea producătorilor ucraineni” ar contribui la înclinarea şi mai mult a balanţei împotriva Rusiei. Însă, până atunci, Ucraina urmează să se confrunte cu „săptămâni extrem de dificile în faţă”.

„Nimeni nu poate spune câte. În acea perioadă, vom ţine apărarea în primul rând cu propriile noastre resurse împotriva inamicului înnebunit de furie”, a prezis oficialul. 

UPDATE 21.45 Pe drumul dinspre Kiev spre Bucea, o scurtă bucată de pământ pârjolit, în mijlocul pădurii, a devenit un fel de atracţie în ultimele săptămâni. Locul este cunoscut drept cimitirul tancurilor ruseşti. Oamenii care conduc pe lângă el se opresc adesea pentru a face fotografii.

Circa 10 tancuri aruncate în aer şi vehicule blindate zac împrăştiate. Ruginite şi deformate grotesc, epavele atrag atenţia multor oameni care trec pe acolo, conform CNN. 

Blindatele au rămas acolo de când armata ucraineană a reuşit să elibereze zona, care s-a aflat sub ocupaţie rusă timp de câteva săptămâni în luna martie. 

Mulţi ucraineni vin acolo pentru a vedea cu ochii lor cum arată o victorie. Unii fac o scurtă oprire pentru a se uita la epavele arse, le examinează si în interior şi fac şi câteva fotografii. 

Tanc rusesc distrus Kiev poze FOTO EPA-EFE

Foto EPA EFE

UPDATE 19.46 Şeful Pentagonului cere un armistiţiu „imediat” în Ucraina, în prima sa convorbire la telefon cu omologul său rus

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, i-a cerut vineri omologului său rus, Serghei Şoigu, un armistiţiu „imediat” în Ucraina, în prima lor convorbire la telefon de la lansarea invaziei lui Putin în Ucraina.

Lloyd Austin „a îndemnat la un armistiţiu imediat în Ucraina şi a subliniat importanţa menţinerii liniilor de comunicare”, anunţă într-un comunicat un purtător de cuvnt al Pentagonului, John Kirby.

UPDATE 19.44 Conducerea de la Moscova se opune de-acum aderării Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), a declarat adjunctul şefului misiunii diplomatice a Rusiei pe lângă ONU, Dmitri Polianski.

Anterior, Kremlinul susţine că subiectul integrării Ucrainei în UE „se află într-o altă dimensiune” decât aderarea la NATO.

Polianski dă de înţeles acum că Rusia şi-a schimbat poziţia pe acest subiect, urmând să se opună în mod deschis pe modelul în care o face în cazul NATO.

Înainte de a declanşa războiul, Kremlinul a spus că aderarea Ucrainei la NATO este o „linie roşie”.

Diplomatul rus afirmă că nu există cale în prezent pentru diplomaţie în războiul din Ucraina şi susţine, deloc surprinzător, că occidentalii sunt de vină.

„În această etapă, eu, sincer vorbind, nu văd vreo posibilitate pentru o soluţionare diplomatică, dată fiind poziţia Ucrainei şi încercările ţărilor occidentale de a înteţi conflictul. Trebuie să recunosc că, în prezent, nu există nicio posibilitate pentru diplomaţie”, a declarat Polianski, citat de forbes.ru.

De la Kiev, consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak a calificat această schimbare de poziţie a Moscovei drept o „ipocrizie clasică”.

„Ipocrizie clasică a Rusiei. Ieri Kremlinul era încă împotriva aderării Ucrainei la NATO, dar nu şi la UE. Aceasta dovedeşte o dată în plus că orice cuvânt al Moscovei nu valorează nici măcar hârtia pe care sunt scrise şi nici timpul irosit pentru discuţii”, a declarat Podoliak, potrivit delo.ua.

UPDATE 18.25 Preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski îi reproşează omologului său francez Emmanuel Macron că vrea să facă concesii diplomatice şi încearcă să-l salveze pe Vladimir Putin.

Emmanuel Macron a declarat luni că pacea trebuie făcută în aşa fel încât Rusia să nu fie umilită. Această declaraţie a stârnit reacţii dure din partea Ucrainei, ţară agresată şi devastată de Vladimir Putin.

Joi, la postul RAI1, Volodimir Zelenski a spus că „nu este corect” ca şeful statului francez să fie pregătit să facă „concesii diplomatice” Rusiei, relatează AFP.

„Nu trebuie căutată o portiţă de ieşire pentru Rusia, iar Macron o face în zadar”, şi-a exprimat regretul Zelenski, potrivit unor imagini difuzate vineri pe canalul său de la Telegram.

„În prezent, dialogul (cu Moscova) trebuie să fie pragmatic”, subliniază Zelenski.

El reiterează, însă, că vrea să se întâlnească cu Vladimir Putin, „dar numai cu el, fără niciun mediator”.

„Şi cu o abordare a dialogului, fără (lansarea unor) ultimatumuri”, mai precizează Zelenski.

UPDATE 18.04 Un fost comandant al separatiştilor proruşi din Doneţk lansează critici dure la adresa ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu.

„Îl acuz direct pe Serghei Şoigu de, cel puţin, neglijenţă criminală”, a declarat Igor Ghirkin într-un interviu video distribuit pe canalul său de Telegram.

Reuters a solicitat Kremlinului un comentariu referitor la această răbufnire a lui Ghirkin, dar nu a primit niciun răspuns până la ora publicării articolului.

Este vorba de unul dintre cele mai puternice atacuri publice de până în prezent la adresa conducerii militare ruse venite din partea unui „uliu” pro-război aflat la cheremul Moscovei. De fapt, Ghirkin îşi doreşte ca Rusia să-şi intensifice războiul din Ucraina.

Anterior, Ghirkin, catalogat drept un naţionalist rus, a criticat aspru Moscova pentru felul în care a 

gestionat teritoriile separatiste din Donbas, apreciind că le-a transformat în opt ani de ocupaţie „într-o rezervaţie de rahat”.

El a acuzat Moscova de atentatele orchestrate în ultimii ani împotriva comandanţilor separatişti din Donbas. „Au fost ucişi pentru că împiedicau ca la conducere să vină tot acest rahat, care a distrus regiunea înfloritoare Donbas. Cel puţin pentru Ucraina era o regiune înfloritoare”, a declarat Ghirkin.

UPDATE 17.35 Armata rusă a distrus podul care face legătura cu oraşul Severodoneţk pentru a împiedica deplasările trupelor ucrainene.

Acest act face parte din eforturile Rusiei pentru a obţine controlul total asupra regiunii Luhansk, din estul Ucrainei.

„Podul distrus, care a fost primul din regiunea Lugansk reconstruit după îndepărtarea invadatorilor ruşi în anul 2014, face să nu mai existe conexiunea de transport între Severodoneţk şi Rubijne”, a declarat guverantorul Luhanskului, Serhii Haidai.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), armata rusă pare să abandoneze eforturile pentru o încercuire largă a trupelor ucrainene de-a lungul liniei Izium-Slaviansk-Debalţevo, concentrându-se în schimb pe încercuiri mai mai mici la Severodoneţk şi Lîsîceansk.

UPDATE 16.38 Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a anunţat vineri că a cerut statelor membre G7 să confişte active ruseşti şi să le redirecţioneze către reconstrucţia Ucrainei, transmite AFP.

„Azi (vineri), le-am cerut statelor membre G7 să adopte legislaţii şi să implementeze toate procedurile necesare cu scopul de a confisca active ruseşti şi a le da Ucrainei în vederea reconstrucţiei ţării”, a declarat Kuleba, invitat, împreună cu omologul său din Republica MoldovA; la reuniunea de vineri a miniştrilor de Externe din G7.

Pe de altă parte, ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir, a catalogat vineri drept „îngreţoşătoare” furturile de cereale la care se dedau soldaţii ruşi în Ucraina.

„Rusia fură şi confiscă bunuri şi cereale din estul Ucrainei”, a denunţat Cem Özdemir, alături de omologul său ucrainean Mîkola Solskî.

„Acesta este un mod deosebit de îngreţoşător de a purta un război”, a declarat ministrul german.

UPDATE 16.14 Cancelarul german Olaf Scholz i-a „amintit” vineri lui Vladimir Putin, într-o convorbire la telefon, „responsabilitatea particulară” a Rusiei în aprovizionarea alimentară mondială, „extrem de tensionată din cauza războiului din Ucraina”, se arată într-un comunicat al Guvernului german, potrivit AFP.

Şeful Guvernului german a „insistat” totodată - în această convorbire telefonică de 75 de minute - asupra necesităţii unui armistiţiu „cât mai rapid posibil” în Ucraina.

De asemenea, Scholz a „respins în mod clar acuzaţia potrivit căreia nazismul este răspândit în Ucraina”, se mai arată în comunicat.

UPDATE 15.12 Aderarea Suediei la NATO ar avea un efect benefic pentru ţările din zona Mării Baltice şi va descuraja apariţia unor conflicte în nordul Europei, se arată într-un document oficial publicat vineri la Stockholm.

Conform documentului, realizat de guvern şi de partidele parlamentare, „apartenenţa Suediei la NATO va înălţa pragul în faţa conflictelor militare, având astfel un efect de descurajare în nordul Europei”.

Ministrul suedez de Externe, Ann Linde, a declarat că ţara sa nu va suferi un atac militar „convenţional ca reacţie la o eventuală candidatură la NATO”. Însă, dacă rămâne singura ţară nordică sau baltică ce nu face parte din NATO, Suedia va fi mai vulnerabilă în faţa unui atac.

Raportul nu exclude ca Rusia să reacţioneze dacă Suedia solicită aderarea.

„Permiteţi-mi să spun că, într-un asemenea caz, suntem pregătiţi să facem faţă oricărui răspuns”, dă asigurări ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist.

La fel ca Finlanda, Suedia intenţionează să adere la NATO pentru a nu avea soarta Ucrainei.

UPDATE 15.05 Liderul de la Kremlin se imaginează din nou drept un luptător împotriva nazismului. 

Imediat după o discuţie telefonică purtată vineri între Vladimir Putin şi Olaf Scholz, Kremlinul a publicat un comunicat în care susţine că liderul statului rus i-a transmis cancelarului german că luptă în Ucraina împotriva „combatanţi care promovează o ideologie nazistă şi care folosesc metode teroriste”. 

În timp ce refuză să negocieze, el a acuzat din nou Kievul de faptul că nu acceptă tratativele.

Autorităţile de la Kiev şi o bună parte a comunităţii internaţionale resping acuzaţia de „nazism” adusă de Putin Ucrainei. Ba dimpotrivă, numeroşi istorici şi analişti atrag atenţia că Putin a transformat Rusia într-un stat fascist.

UPDATE 14.00 Soldaţii ruşi se retrag din Harkov

Armata rusă se retrage din Harkov, în pofida faputlui că şi-a intensificat bombardamentele în ultimele zile asupra acesui oraş, al doilea ca mărime din Ucraina.
 

Informaţia cu privire la retragerea soldaţilor ruşi din zonele ocupate în Harkov este furnizată de „The New York Times” (NYT), care citează surse oficiale ucrainene şi ale aliaţilor occidentali.

Potrivit surselor citate de cotidianul american, armata rusă a pierdut teren în ultimele zile în această regiune vecină cu Donbas, unde Moscova a încurajat acum opt ani o rebeliune prorusă şi a recunoscut, cu câteva zile înainte de invazie, două entităţi separatiste ca „republici independente”.

Dacă retragerea armatei ruse din Harkov se va confirmat, atunci ar putea fi vorba de unul „dintre cele mai mari eşecuri suferite de Rusia de la retragerea sa din Kiev, luna trecută”, comentează NYT.

Kievul afirmă că Moscova îşi redirecţionează tot mai mult trupele către sud-estul teritoriului ucrainean.


UPDATE 13.40 Viktor Orban se opune includerii Patriarhului Kirill pe lista de sancţiuni a UE

Premierul ungar Viktor Orban a declarat că nu va sprijini sancţiunile UE care vizează lideri religioşi din Rusia, mai ales Patriarhul Kirill.

Liderul ultraconservator de la Budapesta susţine, potrivit purtătorului său de cuvânt, citat de agenţia de presă MTI, că sancţionarea unor demnitari religioşi „va afecta libertatea religiei în comunităţile maghiare, lucru sacru şi inviolabil”.

Această nouă reticenţă a Guvernului ungar cu privire la sancţionarea Rusiei lui Putin din cauza războiului dus în Ucraina survine în urma unei întâlniri, joi, la Budapesta, între Viktor Orban şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Siriace, Ignatius Aphrem II.

Ignatius Aphrem II este unul dintre liderii religioşi care au solicitat UE să nu-l sancţioneze pe Patriarhul Kirill.

Patriarhul Kirill, „un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin, a devenit unul din principalii susţinători a agresiunii militare împotriva Ucrainei”, explică Executivul european decizia de a propune sancţionarea liderului ortodox rus.

Papa Francisc a condamnat poziţia pro-război a Patriarhului Kirill şi l-a îndemnat să nu devină „băiatul de altar al lui Putin”.


UPDATE 13.36 UE furnizează un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de euro

Miniştrii de Externe G7 şi-au afişat vineri susţinerea faţă de Ucraina „până la victoria” împotriva Rusiei, iar Uniunea Europeană (UE) a anunţat un ajutor militar suplimentar destinat Kievului, în valoare de 500 de milioane de euro.

„Noi nu suntem în război împotriva Rusiei, Rusia este cea care se află în război împotriva Ucrainei. Există un agresor şi un agresat, iar noi susţnem agresatul”, a declarat şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, la reuniunea G7 de la Wangels, Germania.

Noul ajutoru UE pentru Ucraina a fost anunţat de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, prezent la reuniunea G7 de la Wangels.

Finanţarea UE a efortului militar ucrainean de război „va creşte astfel la două miliarde de euro în total”.


UPDATE 13.24 Un oficial ONU îl imploră pe Putin să redeschidă porturile ucrainene la Marea Neagră. „Milioane de oameni o să moară”

Şeful Programului Alimentar al ONU a vorbit despre importanţa redeschiderii porturilor ucrainene la Marea Neagră şi despre ceea ce se poate întâmpla dacă acestea vor rămâne închise. El l-a implorat pe Vladimir Putin să evite o calamitate mondială.

Şeful Programului Alimentar Mondial al ONU, David Beasley, a spus joi, în cadrul unei conferinţe, că „milioane de oameni din jurul lumii o să moară din cauză că porturile astea sunt blocate”.


UPDATE 12.37 Londra cere, la o reuniune G7, „şi mai multe arme” şi sancţiuni

Ministrul britanic de Externe Liz Truss pledează vineri ca Ucrainei să-i fie livrate „şi mai multe arme” împotriva Rusiei, căreia cere, de asemenea, să i se impună noi sancţiuni, relatează AFP.

„Este foarte important, în acest moment, să se menţină presunea asupra lui Vladimir Putin prim furnizare a şi mai multe arme Ucrainei şi prin creşterea sancţiunilor” impuse Kremlinului, a subliniat ea la o reuniune G7, la Wangels, în nordul Germaniei.


UPDATE 12.24 În timpul ocupaţiei ruse, Tatiana, o locuitoare a satului Andriivka, din regiunea Kiev, şi-a pierdut soţul şi casa.

Situat la 60 de kilometri de Kiev, satul Andriivka nu mai are decât 700 de locuitori, faţă de 2.000 înainte de război. Mulţi dintre ei au fugit, în timp ce alţii au fost ucişi de ruşi, precum soţul Tatianei, o localnică în vârstă de 51 de ani.

„Rusia a distrus totul aici, nu mai există locuri de muncă, nu mai există case, nimic”, spune Tatiana pentru BFMTV în timp ce îi mulţumeşte Irinei, o voluntară, pentru noile ajutoare aduse.

Casa Tatianei este acum în ruine. „Am inima frântă. A fost casa părinţilor mei, mi-am petrecut copilăria, apoi am trăit cu soţul meu aici. Totul este distrus”, mărturiseşte Tatiana în timp ce lăcrimează.

Tatiana sotia unui ucrainean din Andriivka ucis cu un glont in cap Captura BFMTV

Tatiana Captură BFMTV

Sechestrat de soldaţii ruşi sub acuzaţia că ar fi „nazist”, aplicată fără nicio noimă de Putin şi oamenii săi, soţul Tatianei nu s-a mai întors acasă. A fost găsit mort, cu „un glonţ în cap”, spune femeia. „Avea mâinile legate şi fusese atât de tare torturat, încât nu i se mai recunoştea faţa”, adaugă ea.

Sub scurta ocupaţie rusă, alte 39 de persoane din Andriivka au fost ucise la fel ca soţul Tatianei, transmite BFMTV.


UPDATE 12.01 Ucraineanul care a mers 225 de kilometri pe jos. Coşmarul prin care a trecut alături de căţelul său, Zhu-Zhu, pentru a scăpa de iadul din Mariupol

Scopul lui a fost să fie omul invizibil. Igor Pedin are 61 de ani. Voia să plutească, aşa ca o fantomă, cu geanta lui mică de provizii şi câinele Zhu-Zhu, un terrier mestier în vârstă de nouă ani, prin iadul din oraşul-port asediat Mariupol, în teritoriile ocupate de ruşi şi la siguranţa relativă a oraşului Zaporojie, aflat sub control ucrainean, la „doar” 225 km de mers pe jos.

Continuarea aici


UPDATE 11.02 Armata ucraineană anunţă că a lansat peste 100 de atacuri împotriva invadatorilor ruşi

Armata ucraineană a lansat peste 100 de atacuri împotriva unor poziţii ocupate de armata rusă în sudul Ucrainei, a anunţat vineri Comandamentul Operaţional Sud al Ucrainei.

Armata rusă a pierdut 57 de militari, şase vehicule blindate şi trei motorizate în urma acestor atacuri purtate cu unităţi de rachete, artilerie şi avioane, transmite presa ucraineană.

De cealaltă parte, armata rusă a continuat să bombardeze, cu artilerie şi lansatoare de rachete, instalaţii industriale, infrastructura urbană şi suburbană din regiunea Mîkolaiv.

„Duşmanul vrea să exercite presiune psihologică asupra civililor, încercând să-i oblige să accepte noul sistem impus”, denunţă armata ucraineană.


UPDATE 10.15 Povestea cutremurătoare a mamei şi a fetiţei care au rămas fără picioare în atacul rusesc asupra gării Kramatorsk. De ele are grijă fratele geamăn al micuţei

Spitalul de Urgenţă din Liov a publicat, joi, povestea unei minore de 11 ani şi a mamei sale pe pagina de Facebook. Atât minora cât şi mama şi-au pierdut picioarele în urma bombardamentului cu rachetă, care s-a petrecut pe 8 aprilie, la gara Kramatorsk.


UPDATE 09.31 Ministrul de Externe al Marii Britanii: „Putin se umileşte pe scena mondială. Trebuie să ne asigurăm ca va fi învins în Ucraina”

Liz Truss, ministrul de Externe al Marii Britanii, a vorbit şi despre posibilitatea ca Rusia să scape de sacncţiunile impuse după declanşarea invaziei din Ucraina.

„Putin se umileşte pe scena mondială. Trebuie să ne asigurăm că va fi învins în Ucraina, că nu avea niciun beneficiu din acest război şi că orice agresiune va fi blocată pe viitor”, a declarat Liz Truss.


UPDATE 08.55 Cât costă războiul. Ucraina a recunoscut, în premieră, suma uriaşă cheltuită pentru a se apăra în faţa invaziei Rusiei

Pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Ucraina, ministrul Finanţelor de la Kiev vorbeşte despre cheltuielile uriaşe pe care ţara le-a făcut în domeniul apărării.

Ucraina a fost obligată să cheltuiască 245,1 miliarde de grivne (8,3 miliarde de dolari) pentru a-şi apăra ţara în faţa invaziei Rusiei. Război în loc de dezvoltare, a declarat ministrul Finanţelor de la Kiev, citat de Reuters.


UPDATE 08.06 Bătălie pe viaţă şi pe moarte. Imagini cu luptele din interiorul oţelăriei Azovstal, ultimul bastion ucrainean în Mariupol VIDEO

Ultimul bastion al Ucrainei în oraşul-port Mariupol, uzina Azovstal, rezistă în continuare în faţa atacurilor concentrate ale ruşilor.

Imaginile au fost filmate chiar de militarii ucraineni care apără oţelăria Azovstal, singurul obiectiv pe care ruşii nu l-au cucerit în Mariupol, oraşul-port al Ucrainei.


UPDATE 07.22 Washingtonul acuză Moscova că a mutat „cu forţa” în Rusia mii de ucraineni. Ruşii ar fi torturat civilii în „lagărele de filtrare” în care i-au transferat

Statele Unite au acuzat joi armata rusă că a transferat „cu forţa” în Rusia „mai multe mii” de ucraineni de la debutul războiului la finalul lui februarie prin „lagăre de filtrare” unde au fost supuşi unui tratament „brutal”, scrie AFP.

„Statele Unite estimează că forţele ruse au transferat cel puţin câteva mii de ucraineni prin aceste lagăre de filtrare şi au evacuat cel puţin alte câteva mii în Rusia sau în teritoriile controlate de Rusia, adesea fără a spune evacuaţilor care este destinaţia lor finală”, a declarat joi ambasadorul american la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter.


UPDATE 06.40 Şase milioane de refugiaţi ucraineni în străinătate

Mai mult de 6 milioane de ucraineni au fugit din ţară de la începutul invaziei de către armata rusă pe 24 februarie, a indicat joi Înaltul comisariat pentru refugiaţi (HCR) la Geneva, scrie AFP.

Începând cu 11 mai, 6.029.705 de ucraineni şi-au căutat refugiu mai întâi în ţările vecine, înainte de a-şi continua drumul, potrivit site-ului dedicat UNHCR. Polonia găzduieşte de departe cel mai mare număr de refugiaţi (3.272.943 la 11 mai). Femeile şi copiii reprezintă 90% dintre aceşti refugiaţi, bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani, care pot fi mobilizaţi neavând permisiunea de a pleca. Fluxul zilnic de refugiaţi s-a redus considerabil de la izbucnirea ostilităţilor.

În martie, aproape 3,4 milioane de ucraineni au fugit din ţara lor, adesea în grabă şi cu foarte puţine lucruri personale.

În aprilie, puţin peste 1,5 milioane au ales să fugă de lupte şi violenţe.

De la începutul lunii mai, aproape 493.000 de ucraineni au trecut graniţa pentru a găsi refugiu în altă parte. Potrivit estimărilor ONU publicate la sfârşitul lunii aprilie, aproximativ 8,3 milioane de oameni ar putea fugi în acest an.


UPDATE 05.41 În satul Velika Oleksandrivka, regiunea Herson, Forţele Armate ucrainene au dat o lovitură devastatoare depozitului de muniţii al Federaţiei Ruse. Racheta care a distrus stocul de proiectile ruseşti a fost aruncată dintr-o dronă de luptă. Apărătorii ucraineni au remarcat că, pe lângă echipamentul scump şi un stoc mare de rachete, aproximativ 70 de membri ai armatei ruse au fost ucişi. 


UPDATE 04.53 În regiunea Kiev, un militar rus, care a stat mai mult de o lună ascuns la familia sa, a fost prins. Luptătorii pentru apărarea teritorială i-au transmis acestuia ultimele ştiri de pe front şi anume că soldaţii ucraineni au eliminat deja 26.000 dintre tovarăşii săi. Acum rusul aşteaptă captivitatea şi, eventual, un schimb de prizonieri.


UPDATE 04.20 Rusia încearcă să atace pe direcţia Lyman, dar se confruntă cu pierderi devastatoare. Acest lucru a fost declarat de şeful OVA Doneţk, Pavlo Kirilenko, relatează Ukrinform. Kirilenko a spus că în regiune a apărut o situaţie dificilă, dar controlată.

„Ofensiva inamicului este pe direcţia Lyman, dar toate încercările lui de a traversa râul şi de a avansa încă nu au avut succes, inamicul suferă pierderi devastatoare”, a adăugat Kirilenko.

Totuşi, el a menţionat că aceste încercări nu se opresc şi şi-a exprimat încrederea că nu se vor opri până când apărătorii ucraineni nu vor distruge complet inamicul.

„Nu există nicio aşezare care să nu fi fost bombardată. Cea mai tare lovită este Avdiivka; este bombardată aproape non-stop”, a rezumat Kyrylenko.


UPDATE 03.57 În Polonia, există probleme cu angajarea refugiaţilor ucraineni. Oficialii polonezi, împreună cu reprezentanţii organizaţiilor de afaceri şi ai organizaţiilor neguvernamentale, au elaborat recomandări pentru integrarea şi angajarea refugiaţilor din Ucraina. Acest lucru a fost raportat de Centrul analitic al agenţiei de ocupare a forţei de muncă Gremi Personal.

Printre propunerile de rezolvare a situaţiei se numără un program de sprijin financiar pentru întreprinderi în crearea de noi locuri de muncă, monitorizarea cererii de muncă în diverse industrii, precum şi crearea unei baze naţionale de competenţe a refugiaţilor ucraineni în Polonia.

Oficialii polonezi s-au confruntat cu o serie de probleme în angajarea refugiaţilor ucraineni. Problema locaţiei lor rămâne relevantă: majoritatea refugiaţilor continuă să aleagă oraşe mari în Polonia, unde este mult mai dificil să găseşti un loc de muncă fără cunoştinţe lingvistice şi experienţă decât în ​​oraşele mici, în jurul cărora sunt concentrate întreprinderile de producţie. Cea mai mare cerere de muncitori vine din industria alimentară, logistică şi HoReCa şi este în afara marilor oraşe. Una dintre propunerile autorităţilor locale din Polonia este dezvoltarea unui program de sprijin financiar pentru întreprinderi în crearea de noi locuri de muncă, precum şi monitorizarea constantă a cererii de muncă în diferite domenii. 


UPDATE 02.45 Nava rusă „Vsevolod Bobrov” a fost doborâtă în timp ce încerca să livreze pe insula Snake un sistem de apărare aeriană. Acest lucru a fost declarat de consilierul preşedintelui Ucrainei, Oleksiy Arestovich. Potrivit acestuia, datele preliminare, care trebuie clarificate, indică faptul că nava nu s-a scufundat, dar are avarii grave.

„O altă Ciornobaivka este Zmiebaivka. Ei încearcă şi iar încearcă. Ei bine, luaţi această nefericită insulă de dimensiunea a patru terenuri de fotbal, unde nu există nimic unde să vă ascundeţi”, a conchis Arestovich.


UPDATE 01.36 De la începutul războiului, Ucraina a cheltuit 8,3 miliarde de dolari (245,1 miliarde UAH) pentru nevoi militare. Acest lucru a fost raportat de Reuters, citându-l pe şeful Ministerului de Finanţe ucrainean Serhiy Marchenko. Potrivit ministrului, aceste fonduri au fost luate parţial de Ministerul Finanţelor din ceea ce era inclus iniţial în bugetul de dezvoltare. Banii au mers pentru orice, de la cumpărarea şi repararea armelor până la sprijinul de urgenţă pentru persoanele strămutate în interior.

Potrivit lui Marchenko, în aprilie Ucraina a obţinut 60% din veniturile fiscale planificate, iar în mai şi iunie aceste venituri sunt estimate la un nivel şi mai mic - 45-50% din veniturile planificate anterior. Marchenko a spus că Kievul are nevoie urgentă de sprijin extern, deoarece trebuie să cheltuiască miliarde de dolari pentru cheltuieli de urgenţă.

În aprilie, Ucraina a primit ajutor extern în valoare de aproape 2 miliarde de dolari, din care peste 700 de milioane de dolari au fost sub formă de granturi. 


UPDATE 00.52 Kirilo Budanov, şeful Direcţiei Principale de Informaţii a Ministerului Apărării al Ucrainei, a declarat că în Rusia sunt luate în considerare modificări ale legii privind recrutarea. 

„În prezent, luăm în considerare faptul că vor avea loc modificări ale legii cu privire la recrutare în Federaţia Rusă. În primul rând, luăm în considerare modificări legate de posibilitatea recrutării nu numai de două ori pe an, ci în orice moment când este necesar şi, în al doilea rând, vor creşte sancţiunile pentru sustragerea de la serviciul militar... Oamenii încearcă în masă să nu fie înrolaţi în războiul din Ucraina”, a spus Budanov. El a remarcat, de asemenea, că Rusia desfăşoară în prezent mobilizări ascunse şi merge în două direcţii.

„Prima este mobilizarea propriu-zisă, iar a doua este folosirea rezerviştilor. Avem prizonieri care au fost implicaţi în acest sistem”, a spus Budanov. De asemenea, şeful GUR al Ministerului Apărării a remarcat că Rusia are în prezent un deficit semnificativ de echipamente militare şi „deconservează” echipamente din bazele de rezervă.

„Acest echipament există din anii 60, 70, 80... şi poate fi doar numit echipament militar”, a spus Budanov.


UPDATE 00.10 Apărătorii Mariupolului continuă să atace inamicul din poziţiile pe care le capturaseră anterior pe teritoriul uzinei Azovstal. Şi asta în ciuda utilizării constante de către inamic a aviaţiei, artileriei navale şi de tun, a tancurilor şi a altor arme.


UPDATE 00.03 În centrul Odesei, Palatul Voronţov, un monument arhitectural de importanţă naţională, a fost avariat de un tir de rachete, a relatat primarul Ghenadi Truhanov. Ferestrele şi elementele de stuc au fost deteriorate de explozia din monumentul de arhitectură. Truhanov cere UNESCO să includă oraşul pe Lista Patrimoniului Mondial pentru a salva capodoperele arhitecturale.

„Vreau să fac apel încă o dată la Organizaţia Internaţională UNESCO să includă Odesa pe Lista Patrimoniului Mondial. Trebuie să ne păstrăm arhitectura pentru generaţiile viitoare - nu numai Odesa, ci întreaga lume", a spus Truhanov.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite