Liderul belarus care a semnat disoluţia Uniunii Sovietice avertizează că procesul de refacere a URSS a început
0
Stanislav Şuşkevici, liderul care a organizat summitul din 8 decembrie 1991, când Rusia, Ucraina şi Belarus au semnat destrămarea URSS-ului, a declarat pentru publicaţia The Guardian că asistăm la restabilirea unei noi ordini sovietice.
Organizator al întâlnirii care a „îngropat“ URSS-ul în calitatea sa de preşedinte al Sovietului Suprem din Belarus, Şuşkevici a avertizat că epoca sovietică a început să îşi facă simţită prezenţa atât în ţara sa, cât şi în restul spaţiului ex-sovietic. Şuşkevici a declarat că apariţia liderilor despotici, revitalizarea KGB-ului şi implicarea lui Putin în Ucraina îi reamintesc de „tot ce era mai rău în Uniunea Sovietică“.
„Ce vedem acum este restaurarea ordinii sovietice, mai ales în Belarus“, crede Şuşkevici care locuieşte într-un apartament modest din Minsk.
„Priviţi ce s-a întâmplat în Ucraina. La fel a fost şi în timpul sovietelor, în 1990, când s-a încercat restabilirea controlului asupra republicilor baltice, prin intervenţia serviciilor speciale. Totul este un joc pus la cale de serviciile ruse. Iar în Belarus este la fel ca pe vremea URSS-ului, un lider despotic şi ferme colective“.
Stanislav Şuşkevici a candidat împotriva lui Alexander Lukaşenko, actualul lider de la Minsk, în alegerile din 1994, în Belarus. Şuşkevici admite că prima victorie a lui Lukaşenko a fost rezultatul unui vot liber şi corect, dar apreciază că următoarele scrutinuri au fost o o „farsă“.
„Lukaşenko a câştigat corect primele alegeri. Avea un discurs populist şi oamenii l-au votat. Dar alegerile din 1994 au fost singurele libere şi corecte. Tot ce a urmat nu a fost altceva decât o operaţiune a serviciilor de informaţii“, consideră Şuşkevici.
Şuşkevici, în vârstă de 79 ani, este un fost profesor de fizică, implicat în politică, deşi legile belaruse sunt realizate în aşa fel încât să nu permită o luptă politică corectă. „KGB-ul controlează tot procesul electoral. Nu există alegere, ci doar o reconfirmare a liderului“.
Belarusul nu este singurul stat sovietic căruia i-a fost greu să înlăture obiceiurile sovietice. Cele cinci republici din Asia Centrală, au progresat foarte puţin în implementarea unor reforme democratice, în ultimele două decenii de la dobândirea independenţei faţă de Moscova.
Kazakhstan, Tajikistan şi Uzbekistan sunt încă conduse foşti lideri din structurile comuniste ale URSS-ului. Azerbaijan este „o afacere de familie“, puterea fiind transmisă din tată în fiu, iar Turkmenistan este condus de un despot care a preluat conducerea după moartea unui alt dictator notoriu – Turkmenbaşi.
Cu excepţia celor trei state baltice, care fac parte din Uniunea Europeană şi NATO, singurele state care au avut alegeri democratice de-a lungul ultimilor 20 de ani sunt Moldova, Ucraina şi Georgia. Din nefericire, democraţia şi dorinţa de a întreprinde reforme în scopul unei orientări europene le-a costat pierderi teritoriale în faţa Rusiei.
Belarus s-a alăturat recent Rusiei şi Kazahstanului într-o Uniune Vamală de liber – schimb, care va lua fiinţă la 1 ianuarie 2015, considerată a fi punctul de plecare pentru restabilirea fostei Uniuni Sovietice. La semnarea actului pentru întemeierea Uniunii Vamale, chiar şi Lukaşenko, apropiat preşedintelui Putin, a declarat că „actul a fost un compromis“, nefiind întocmai ceea ce îşi dorea pentru ţara sa. 80% din economia belarusă este controlată de stat.
„Un viitor democratic este foarte greu de prevăzut în Belarus, unde economia este controlată aproape în toatalitate de stat. Dezvoltarea înseamnă liberalizarea economiei, dar acest lucru nu poate fi permis pentru că ar însemna sfârşitul lui Lukaşenko“, a declarat într-o notă pesimistă Şuşkevici.
Potrivit politicianului, cea mai mare speranţă pentru democraţie stă în tinerii care aleg să studieze în străinătate, reuşind asfel să observe şi alt stil de guvernare. Întorşi în ţară, ei sunt singurii care pot schimba scena politică, crede Şuşkevici.
Belarusul spune că restabilirea Uniunii Sovietice reprezintă o mare dezamăgire faţă de aşteptările întâlnirii din decembrie 1991, de la Belavezhskaia Puşcia, când Boris Elţîn şi ucraineanul Leonid Kravciuk au semnat alături de Şuşkevici actul prin care URSS-ul îşi înceta existenţa.
Se încarcă comentariile...
