Liderii din Ucraina se aşază la masa discuţiilor. Care sunt mizele „dialogului naţional“

Ucraina începe miercuri seria discuţiilor de tip masă-rotundă la care vor participa autorităţile centrale de la Kiev, dar şi reprezentanţi locali din restul ţării, inclusiv din zonele ocupate de separatişti, într-o primă încercare de soluţionare a crizei acute în care se află ţara de şase luni.

Cu toate acestea, scrie New York Times, discuţiile sunt deosebit de dificile, în special din cauza faptului că nu se ştie cine se va aşeza la masa negocierilor menite să descentralizeze puterea în Ucraina.

Oficialii guvernamentali au anunţat că sunt dispuşi să vorbească inclusiv cu separatiştii din sud-estul ţării, însă nu cu „cei care au mâinile pătate de sânge“, ceea îi descalifică din start pe majoritatea liderilor pro-ruşi din  regiunile Doneţk şi Lugansk. Aceştia sunt susţinuţi de insurgenţi înarmaţi, iar credibilitatea lor este în mod evident afectată.

Cel mai important aspect al dezbaterilor este cum se va reorganiza guvernul de la Kiev şi cum se va realiza transferul de putere, de la un model centralizat afectat de corupţie şi dezorganizare, la o creştere a puterilor locale. Violenţele sporadice au continuat în ultimele zile, în regiunile care au organizat referendumul pentru independenţă duminică 11 mai, Doneţk şi Lugansk.

Experţii internaţionali sugerează că între cele două părţi există o prăpastie prea adâncă pentru a se putea ajunge la o soluţionare prin mesele rotunde, dar oficialii interimari de la Kiev sunt încrezători că un nou sistem de guvernare, generat de un compromis între ei şi separatişti este inevitabil. „Nu există altă cale“, a declarat Vladimir Groisman, actualul ministru al Dezvoltării Regionale, responsabil cu descentralizarea.

Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, s-a aflat marţi la Kiev şi la Odessa într-o vizită menită să încurajeze „dialogul naţional“ între liderii interimari sau separatişti ai Ucrainei. Ministrul de Externe al Germaniei a insistat ca divergenţele să fie depăşite, pentru a se evita noi vărsări de sânge, în criza ce durează de şase luni.

Oficialii de la Kiev au decis ca prima sesiune a discuţiilor să fie desfăşurată la Parlament, în Rada Supremă, subminând uşor legitimitatea negocierilor în viziunea separatiştilor, dar având grijă ca toată ţara să fie reprezentată, informează publicaţia americană.

Conceptul de masă-rotundă la care să participe toate părţile implicate a fost susţinut de liderii mondiali, inclusiv de preşedintele Vladimir Putin, iar buna desfăşurare a negocierilor va fi asigurată de observatori ai OSCE. Rinat Akhmetov, cel mai bogat om din Ucraina, a făcut apel la separatişti să încerce găsirea unui compromis cu Kievul, pentru a creşte influenţa guvernelor locale.

După luni de zile violenţe şi revolte, care a reactualizat reminiscenţele unei istorii tulburate marcată de tensiuni etnolingvistice, evenimentele din Ucraina par să alunce spre un teritoriu nesigur- o discuţie politică despre redefinire puterii. Toate părţile internaţionale şi interne implicate în criza din Ucraina par să fie în favoarea unei detensionări a crizei printr-o serie de „dialoguri naţionale“. „Este o necesitate. Trebuia să face asta în 1991, la declararea indepedenţei“, a declarat ministrul Dezvoltării Regionale.

Dar viziunea comună se opreşte aici. Pe de o parte, unul dintre planuri prevede ca „descentralizarea“ să fie dezvoltată de guvernul provizoriu de la Kiev, folosind modelul polonez. Ideea se bucură de susţinerea unor importanţi magnaţi din Ucraina.

Pe de altă parte, o altă variantă prevede implementarea conceptului de „federalizare“, susţinut în mod special de Moscova şi de liderii separatiştii, însă acest plan ar slăbi administraţi centrală şi influenţa ei asupra regiunilor de est şi sud a ţării. În plus, s-ar crea o nouă generaţie de guvernatori regionali cu puteri sporite, care ar primi directive de la Occident sau de la Federaţia Rusă.

Kievul respinge clar acest tip de organizare. „Organizarea este un cântec dintr-un alt film. Ca să facem federalizarea înseamnă să divizăm Ucraina“, a mai spus Groisman.

Planul de descentralizare gândit de guvernul interimar, care implică modificări constituţionale pentru care este nevoie de o majoritate în Parlament, ar oferi un cuvânt mai mare primarilor şi preşedinţilor consiliilor locale din ţară, în chestiuni care implică administrarea regională, dar nu ar permite implicarea în politica guvernului central.

Sergei A. Taruta, miliardarul ucrainean numit guvernator al regiunii Doneţk, a declarat că este încrezător în planul de descentralizare propus de autorităţile de la Kiev, deoarece ar răspunde cererilor localnicilor de a avea mai multă putere în problemele regionale. Regiunea condusă de Taruta s-a confruntat cu cele mai sângeroase mişcări separatiste din ultimele luni, iar multe localităţi sunt ocupate de insurgenţii proruşi.

Autorităţile intermare speră să detensioneze situaţia din teritoriu până la alegerile prezidenţiale de la 25 mai, pentru a putea fi ales un preşedinte recunoscut în întreaga ţară. Separatiştii au avertizat însă că nu vor participa şi nu vor recunoaşte scrutinul prezidenţial, riscând să arunce ţara într-o criză şi mai adâncă.