Liderii italieni în conflict cu un alt stat membru UE. Slovenia acuză Italia de revizionism istoric

Liderii italieni în conflict cu un alt stat membru UE. Slovenia acuză Italia de revizionism istoric

Borut Pahor, preşedintele Sloveniei

Slovenia i-a acuzat luni pe ministrul italian de interne, Matteo Salvini, şi pe preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, că au încercat să mascheze responsabilităţile fascismului italian în Al Doilea Război Mondial, acuzând o tentativă de "revizionism", transmite AFP.

Cei doi au făcut afirmaţii "inacceptabile" referitoare la masacrarea unor italieni de către partizani iugoslavi la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a apreciat preşedintele sloven, Borut Pahor, într-o scrisoare adresată omologului său italian, Sergio Mattarella.
 
În cursul unei ceremonii organizate duminică la Basovizza, în apropiere de frontiera slovenă, Antonio Tajani a vorbit despre "mii de victime nevinovate ucise pentru că erau italiene", autorităţile de la Ljubljana reacţionând ferm.
 
Masacrele comise în fosele ("foibe", în italiană) montane de partizanii lui Tito în ultimele luni ale conflictului i-au vizat în special pe fascişti sau colaboratori ai fasciştilor şi nu au avut o dimensiune etnică, potrivit autorităţilor slovene. Acest declaraţii "sugerează însă că ce s-a întâmplat ţine de purificarea etnică", a subliniat Borut Pahor.
 
"Este un caz fără precedent de revizionism istoric. Fascismul a fost un fapt şi obiectivul său a fost de a distruge poporul sloven", a estimat la rândul său într-un mesaj pe Rwitter premierul sloven de centru stânga, Marjan Sarec.
 
Antonio Tajani, un reprezentant al partidului Popular European (PPE, conservator) şi-a încheiat discursul cu urarea "Trăiască Istria italiană, trăiască Dalmaţia italiană", într-o aluzie la cele două provincii adriatice slovenă şi croată, aflate în trecut sub controlul Italiei.
 
Luând luni cuvântul în Parlamentul European, Antonio Tajani a dat asigurări că referirile sale la Istria şi Dalmaţia "italiene nu au fost în niciun caz o „revendicare teritorială".
 
"M-am referit la exilaţii italofoni din Istria şi Dalmaţia, la copii şi nepoţii lor, dintre care mulţi erau prezenţi la ceremonia" desfăşurată duminică, a adăugat el, insistând că "nu a dorit să ofenseze pe nimeni".
 
Matteo Salvini a făcut însă o paralelă "între copii morţi la Auschwitz şi copiii morţi la Basovizza".
 
La aproape 75 de ani după încheierea conflictului, masacrele de la "foibe" rămân un punct sensibil în relaţiile italo-slovene. Estimarea numărului victimelor diferă, de la câteva sute la peste 10.000.
 
Premierul conservator Silvio Berlusconi a decretat în 2004 o zi naţională pentru victimele italiene din regiune, cărora până atunci numai extrema dreaptă italiană le aducea un omagiu într-o ţară mult timp stingherită de trecutul său fascist.
 
Liderii italieni sunt în conflict şi cu cei de la Paris, mai ales cu preşedintele francez Emmanuel Macron. Joia trecută, Franţa şi-a rechemat ambasadorul din Italia după o serie de declaraţii considerate inacceptabile ale unor responsabili italieni, o escaladare a tensiunilor rară între două ţări din Uniunea Europeană, dar care scoate în evidenţă divizările ce se conturează pe continent cu câteva luni înainte de alegerile europene. 
 
Picătura care a umplut paharul a fost o întâlnire avută marţi în Franţa de celălalt vicepremier italian, Luigi Di Maio, liderul mişcării antisistem 5 Stele, cu "vestele galbene" care protestează împotriva guvernului francez, întâlnire văzută de Paris drept o "provocare suplimentară şi inacceptabilă".
 
Din punctul de vedere al Ministerului de Interne, pe care îl conduce, Matteo Salvini invocă „trei probleme fundamentale“ de rezolvat cu partea franceză.
 
El reclamă, în primul rând, „sfârşitul returnărilor la frontieră, care au depăşit 60.000 în 2017, inclusiv femei şi copii abandonaţi în păduri“.
 
În al doilea rând, vicepremierul cere revenirea în Italia a celor „vreo 15 terorişti italieni“, foşti militanţi de extremă stânga în perioada aşa-numită a „anilor de plumb“, „care au fost condamnaţi, dar duc o viaţă confortabilă în Franţa“.
 
În fine, Salvini cere Franţei să înceteze „să-i lezeze pe lucrătorii noştri frontalieri care sunt, practic, victime ale umilirilor zilnice la frontiera franceză, prin controale care durează ore în şir“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: