Leul puternic îi supără pe românii din Spania

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Compatrioţii se plâng că trebuie să trimită mai mulţi euro în ţară pentru ca rudele lor să nu iasă în pierdere atunci când schimbă banii primiţi pentru a face rost de lei. Dacă pentru majoritatea românilor din ţară un leu mai puternic înseamnă o putere de cumpărare mai mare, pentru cei din străinătate situaţia este diferită.

Obişnuiţi, în viaţa de zi cu zi, să-şi facă socotelile în euro, moneda în care sunt plătiţi, mulţi compatrioţi din Peninsula Iberică sunt nevoiţi să calculeze în lei sumele pe care le trimit acasă.

Citește și:

Stau la cozi pentru a trimite pachete acasă

„Am trimis acasă un pachet de 500 de euro"

Mai bine cerşesc decât să vină acasă

"Acasã nu mai este România"

Românii preferă să trimită bani prin autocar

Acest lucru se întâmplă mai ales de când leul s-a întărit. Un român care lucrează în Spania şi trimite bani în ţară pentru a plăti o rată la bancă de 1.000 de lei va avea nevoie de aproximativ 230 de euro, la un curs de 4,35 lei/euro, şi de 245 de euro la un curs de 4,1 lei/euro.

De asemenea, un leu mai puternic înseamnă mai puţini bani în mână pentru rudele de acasă care primesc lunar ajutoare băneşti de la românii din Spania.

Mioara Popa, în vârstă de 37 de ani, originară din Bucureşti, trimite în fiecare lună 350 de euro familiei sale din România. Ea a cumpărat, cu credit de la bancă, un teren pentru care trebuie să plătească lunar o rată de 180 de euro.

„În fiecare lună trimit 350 de euro acasă, 180 pentru a plăti creditul şi restul pentru familie. Părinţii mei sunt mai afectaţi decât mine de scăderea ­cursului la euro, pentru că le rămân mai puţini bani. Indiferent dacă valoarea unui euro creşte sau scade, eu nu-mi pot permite să trimit acasă mai mult de 350 de euro", explică Mioara.

Investiţii riscante

Marian Brunea (33 de ani), originar din Buzău, lucrează de cinci ani la Madrid la o firmă de construcţii. În urmă cu un an, spune el, a fost nevoit să renunţe la ideea de a-şi mai construi o casă după ce „cursul valutar a luat-o razna".

„Pe la începutul lui aprilie, am vrut să le construiesc părinţilor mei, pe lângă Buzău, o casă obişnuită, ca la ţară. M-am tocmit cu muncitorii şi, după calculele mele, trebuia să plătesc cam 23.000 de euro. Peste doar două săptămâni, mă trezesc că trebuie să trimit acasă aproape 24.000 de euro. Am zis că vor să mă păcălească muncitorii, dar de fapt se ieftinise euro. 800 sau 900 de euro nu era o diferenţă mare, dar eu banii ăştia îi muncesc. M-am gândit că aşa, dacă se mai ieftineşte euro din nou, sunt mai mulţi bani de dat. Le-am propus oamenilor să-i plătesc direct în euro, dar nu ne-am înţeles", povesteşte Marian.

Mai puţine împrumuturi

Pentru mulţi compatrioţi, împrumuturile făcute la bănci din România reprezentau o alternativă viabilă, în condiţiile în care, în Spania, în ultimii doi ani, condiţiile de creditare s-au înăsprit semnificativ. De multe ori, salariile câştigate în Spania nu erau suficiente pentru a putea lua un împrumut în această ţară, dar erau suficiente pentru unul în România.

În perioada 2004-2008, numărul de credite de consum acordate în ţara noastră a crescut cu aproape 50% de la an la an. După ani buni în care românii s-au împrumutat pentru aproape orice, din 2009 numărul creditelor a scăzut pentru prima dată în ultimii şase ani.

Bani „la pachet"

Pentru a compensa din pierderi, mulţi români din Spania au soluţii alternative pentru a trimite bani acasă, fără a mai plăti comisioane la firmele specializate. Ei dau banii prietenilor care pleacă în ţară, la rude.

Echivalentul în euro a 1.000 de lei

Data              Suma în euro*

1 ianuarie 2009         250,9
13 aprilie 2009          242,2
29 octombrie 2009   232,1
20 ianuarie 2010      242,7

*la cursul BNR

Europa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite