La fondurile europene ajung doar oamenii dinamici si cu idei

Atractive din punct de vedere financiar, programele de finantare europene presupun un proces competitiv, pe principiul cerere-oferta ca oricare alta piata. De castigat, castiga cel mai bun si nu prea

Atractive din punct de vedere financiar, programele de finantare europene presupun un proces competitiv, pe principiul cerere-oferta ca oricare alta piata. De castigat, castiga cel mai bun si nu prea exista "premii" pentru locul doi. Nimeni nu va veni la usa primariilor sa-i roage cu bani, ci acestea vor trebui sa vina cu proiecte bine fundamentate. Solicitantii nu trebuie sa plece de la premisa "Europa ne-a dat niste bani, trebuie doar sa intind mana". Uniunea Europeana a pus la dispozitia statelor candidate trei programe de finantare: PHARE, ISPA si SAPARD. Despre acestea exista informatii la nivelul tuturor ministerelor, pe site-ul Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, la sediile celor opt Agentii Regionale de Dezvoltare. Gabriel Friptu, directorul general al Directiei Generale Dezvoltare Regionala din cadrul Ministerului Integrarii, spune ca, pentru fi pregatita sa acceseze fonduri comunitare, orice administratie locala ar trebui sa aiba un plan de dezvoltare care sa corespunda nevoilor comunitatii si sa atraga investitii. In baza acestui plan, sa cauti apoi surse de finantare. Consiliile locale sau judetene care nu lucreaza in acesti termeni nici nu pot visa vreodata sa aiba acces la vreo sursa de finantare europeana, pentru ca, spune dl. Friptu, nu va veni nimeni sa-ti bata la usa sa-ti ofere bani, este o piata ca oricare alta, ideii si nevoi sunt multe, dar nu castiga decat cel care si-a facut corect tema.
Reguli de baza pentru PHARE
Edilii trebuie sa fie pe faza in momentul in care se anunta ca se lanseaza o schema de finantare. Agentiile de Dezvoltare Regionala transmit informatia la toate primariile. Evident ca sunt primarii mai pregatite si primarii mai putin pregatite, care deja si-au identificat proiectele, altele care de abia atunci se gandesc. Ministerul Integrarii este nevoit sa gestioneze niste reguli, bine stabilite de la Bruxellles, si pe care le-au respectat toate statele care au beneficiat de fonduri PHARE. Regulile sunt publice, afirma Gabriel Friptu. In cazul administratiilor locale, de baza sunt: sa faca dovada ca este proprietarul terenului pe care doreste sa faca investitia, ca are o echipa care se poate ocupa strict de gestionarea acestui proiect, sa faca dovada impactului economic, sa poata asigura o cota de cofinantare de 10 la suta din valuarea lucrarii. In momentul in care are o problema cu una din aceste trei conditii, poate sa-si depuna proiectul, dar are mult mai mici sanse de a fi selectat. Daca vorbim de un IMM se verifica urmatoarele aspecte: sa nu aiba datorii la stat, sa nu fie intr-o procedura de faliment, sa nu aiba litigii nerezolvate.
In primarii lipsesc oamenii care Stiu sa caute scheme de finanTare
Multe primarii insa nu au in cadrul personalului oameni specializati care sa stie sa urmareasca lansarea schemelor de finantare europeana, sa inteleaga documentatia si conditiile ce trebuie indeplinite, sa intocmeasca proiectul si studiul de fazabilitate necesare accesarii acestor fonduri. Sunt cazuri in care unele primarii se mai lovesc si de lipsa accesului la internet si trebuie sa foloseasca alte cai de comunicare. Pe internet, informatiile curg extrem de repede si se anunta din timp ce scheme de finantare urmeaza sa se deschida, informatii ce-i ajuta pe beneficiari sa pregateasca din timp proiectele care-i intereseaza, spune Friptu.
Realizatorii de proiecte, o rara avis
La aproape sapte ani de cand Romania beneficiaza de fondurile europene, piata "realizatorilor de proiecte" este destul de slaba. Acesti oameni sunt o adevarata rara avis. Doar de putin timp universitatile s-au ganduit sa introduca cursuri de management de proiecte. In consecinta, sunt foarte putini cei care pot face proiecte viabile si care stiu sa se descurce in hatisul birocratic pe care il presupune accesarea unui fond european. Cei care au reusit odata au prins gustul si au facut din asta o adevarata afacere. Reteta succesului, spun ei, consta in cateva notiuni fundamentale: sa se plieze pe cerintele formularului primit, sa fie inovative, sa nu copieze alte proiecte si sa existe capacitatea de implementare. Pare simplu, dar toate acestea se transpun printr-un maldar de dosare.
Fara internet nu prea ai sanse
Unii primari se plang ca majoritate proiectelor de finantare rulate de programele Uniunii Europene se fac prin intermediul consiliilor judetene si acolo se ingroapa. Altii trebuie sa se lupte cu consiliile locale pentru a primi girul in cofinantarea unor proiecte, la care se adauga bugetele insuficiente sa acopere nevoile de zi cu zi ale comunitatii. Autoritatile anunta majoritatea licitatiilor si lansarilor de proiecte prin mass-media, dar de baza ramane internetul. Daca nu esti conectat, este foarte greu sa fii la curent. Unele primarii au inteles acest lucru, dar multe nici nu au calculatoare sau daca au, nu le folosesc. De exemplu, Consiliul Judetean Mures a dat un ultimatum tuturor primarilor din judet sa-si faca abonamente pentru conexiune la internet si sa-si creeze conturi de e-mail pe care sa le verifice zilnic. Edilii au fost avertizati ca, incepand de la 1 ianuarie 2006, nu se vor mai trimite circulare si acte oficiale catre primarii decat in format electronic.
In cazul in care nu sunt atinse obiectivele, se cer banii inapoi
Pe de alta parte, proiectele au termen. Termenul de implementare, care este mai flexibil, si termenul pana la care banii europeni pot fi disponibili, care nu poate fi depasit. Orice suma necheltuita, pana la o anumita data, se pierde si se da inapoi UE. In alte cazuri, in momentul in care un proiect nu-si realizeaza obiectivele, exista riscul de a se cere toti banii inapoi. Primii care controleaza cum se cheltuiesc banii de catre beneficiari sunt agentiile de dezvoltare regionala sau Ministerul Integrarii, la nivel de infrastructura. La proiectele de infrastructura nu prea au fost probleme, ci mai mult la IMM-uri, spune directorul Directiei Generale Dezvoltare Regionala.
Cum ne pregatim pentru absorbtia fondurilor structurale
Dupa aderare, valoarea fondurilor structurale va fi cu mult mai mare. Avand experienta din anii de preaderare, cand Romania a avut mari probleme cu accesarea acestor bani, Gabriel Friptu spune ca MIE va lansa campanii de informare si publicitate extrem de agresive, in toate regiunile, care nu vor fi doar prezentari, ci si modalitati de informare si pregatire privind accesarea acestor fonduri europene. Cei care au mai beneficiat de finantari europene vor fi mai avantajati, din prisma experientei acumulate.