Investirea guvernului condus de către Maia Sandu a survenit în urma alegerilor parlamentare din acest an. Atunci democraţii lui Plahotniuc au pierdut puterea, iar acesta din urmă a fugit din ţară în urma unei tentative eşuate de lovitură de stat prin care a încercat să nu o cedeze.

A fost momentul la care, deşi existau voturile pentru o alianţă pro-europeană fără Plahotniuc, decizia luată de Maia Sandu şi de Andrei Năstase a fost aceea de a forma un guvern într-o alianţă nenaturală cu socialiştii. Acest lucru după ce mai multe înregistrări video expuse în spaţiul public făceau dovada înţelegerii între Dodon şi Plahotniuc, a jocului dual dus de aceştia şi a finanţării ilegale din afara ţării a partidului socialist.

Ministerele de forţă au revenit socialiştilor, armata ce în 1991 lupta împotriva ocupanţilor ruşi de pe Nistru, fiind supusă acum politic aghiotanţilor lui Putin la Chişinău.

Se ştie că toate regimurile totalitare s-au folosit de pârghiile democraţiei pentru a ajunge la putere. Este un joc murdar în care doar unii încearcă să joace cinstit.

După ce de curând au câştigat şi primăria capitalei, un oraş ce cuprinde 90% din economia Republicii Moldova şi peste 60% din cetăţenii rămaşi acasă, socialiştii împing lucrurile pe mai departe şi doresc să preia procuratura.

Sigur că într-un stat normal te-ai întreba la ce foloseşte acest post? Procuratura şi justiţia reprezintă elementele cheie ale unui stat de drept, dar folosite necorespunzător devin principala armă de eliminare a oponenţilor politici.

Atributul numirii procurorului general revenea conform legislaţiei actuale preşedintelui Igor Dodon. Pentru a preveni o acaparare totale a puterii Maia Sandu a fost obligată să ia o decizie dură: să îşi aroge prin asumarea răspunderii o legislaţie ce mută acest atribut de la preşedinte la guvern. Igor Dodon nu îşi permitea să piardă o armă atât de importantă ce poate fi utilizată pentru eliminarea concurenţei politice, dar mai ales ce ar putea fi utilizată chiar împotriva grupului său de interese la un moment dat.

Reacţia a fost imediată şi socialiştii au depus o moţiune de cenzură, chiar dacă aprobarea ei ar duce la căderea guvernului din care fac parte. Mâine va avea loc votul decisiv pentru susţinerea sau căderea guvernului condus de Maia Sandu. Cei care pot înclina balanţa în acest caz sunt tocmai democraţii care, deşi în opoziţie, pot de această dată să aplice o lovitură politică dură socialiştilor.

Nu înseamnă acest lucru plecarea din opoziţie, ci asumarea unui traseu european, cel de care au vorbit democraţii de atât de multe ori. Poate că este timpul ca ei să facă primul pas. Dacă moţiunea nu va trece atunci legea va rămâne aşa cum este ea asumată.

În cazul în care totuşi se vor strânge suficiente voturi, atunci Maia Sandu şi întregul său guvern vor fi obligaţi să părăsească conducerea ţării şi o nouă majoritate parlamentară va trebui să găsească o soluţie în acest sens.

Căderea guvernului condus de Maia Sandu, după pierderea capitalei, ar însemna în fapt o preluare totală a puterii, pe cale democratică, de către socialiştii pro-ruşi. Ce înseamnă acest lucru? Că de facto teritoriul dintre Prut şi Nistru reintră sub dominaţie totală rusă. În perioada următoare Republica Moldova va înceta să mai existe ca şi stat independent, iar pentru România acest lucru înseamnă mutarea graniţei Federaţiei Ruse până pe Prut.