La „Brandeberg”, cu 26 de români, din Basarabia şi Transnistria

La o lună de zile, după prima întâlnire cu conaţionali din Republica Moldova, apărători inteligenţi ai istoriei reale, am avut şansa unui nou dialog, peste munţi, în acelaşi loc, la Bran, cu ocazia ediţiei secunde a unei şcoli de vară marcată de speranţa, robustă, a deloc îndepărtatei reunificări a celor două state româneşti.

Şi de data aceasta, Platforma Civică Acţiunea 2012, condusă de calmul, optimistul şi tenacele compatriot Lulea Marius Dorin, a avut rolul principal în organizarea, la nivel de detaliu, a ediţiei a II-a a şcolii de vară „Implicări trecute şi viitoare ale educaţiei în predarea-învăţarea conţinuturilor de realitate naţională”, din cadrul programului “Istoria de lângă noi.”

O reuniune spirituală marcată de încredere reciprocă. Şi bun simţ.

Pentru cei convinşi că în viaţă nimic nu este întâmplător, contează şi faptul că şcoala de vară menţionată s-a desfăşurat la pensiunea ,,Brandeberg”, a fraţilor Ovidiu şi Bogdan Pascu. Un hotel nou, modern, făcut după modelul edificiilor cu destinaţie similară, din Bavaria, cel mai prosper şi bogat land al Germaniei reunificate.

După cum mi-a precizat Cristina Zelinschi, de la Platforma Civică Acţiunea 2012, 26 de cadre didactice, din cel de-Al Doilea Stat Românesc, au participat la brainstormingul din ,,Brandeberg”.

Pentru că am avut şansa de a fi ore bune alături de aceşti minunaţi conaţionali, de peste Prut şi de peste Nistru, am onoarea de a îi prezenta, tocmai pentru demnitatea cu care şi-au asumat identitatea de azi şi speranţele exprimate pentru mai binele comunităţii românilor în graniţele istorice: Ababii Rodica - Gimnaziul „Vasile Coroban", r. Glodeni, s.Camenca; Balan Vera – Liceul Teoretic „Petre Ştefănucă”, Ialoveni; Beliman Veronica - Liceul Teoretic Zimbreni, r. Ialoveni, s. Zimbreni, Călin Maria - Liceul Teoretic Sculeni, r. Ungheni, s. Sculeni; Cărăuşu Pavel - Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Cimişlia; Cebotar Vasili – Gimnaziul - internat pentru copii orfani, Bender; Cerbuşca Tamara - Liceul Teoretic ,,Orizont”, Chişinău; Chilari Irina - Liceul Teoretic „A. Mateevici’’, Cricova; Ciorici-Frei Angela - Liceul Academiei de Ştiinţe, Chişinău; Eşanu Rodica - Liceul Teoretic ,,Columna”, Chişinău; Golban Petru - Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga", Chişinău; Jitariuc Svetlana - Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare şi Sfînt”, Grigoriopol; Josanu Ion - Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”, Bender; Lesnic Victoria - Liceul Teoretic "A. Mateevici”, Şoldăneşti; Madan Mariana - Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Dubăsari; Maşcauţan Anastasia - Liceul Teoretic Horeşti, r. Ialoveni, s. Horeşti; Nartea Maria - Liceul Teoretic ,,Andrei Vartic”, Ialoveni; Pascaru Olga - Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Ungheni; Petrov Elena - Liceul Teoretic ,,Ion Creangă’’, r. Sîngerei, s. Rădoaia; Petrov Vitalie - Liceul Teoretic ,,Ion Creangă’’, r. Sîngerei, s. Rădoaia; Pozneac Veronica - Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Tiraspol; Şendrea Veaceslav - Liceul Teoretic ,,Gaudeamus”, Chişinău; Turea Diana - Colegiul de Transporturi, Chişinău; Ţurcan Liubov – Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”, Bender; Vintilă Andrei – Liceul Teoretic "Ginta Latină", Chişinău; Zeamă Cristina - Liceul Teoretic „Constantin Stere”, Soroca.

Ei bine, în seara care a precedat schimbul de opinii de a doua zi, mulţi dintre cei enumeraţi mai sus m-au încântat cu frumoase poeme recitate într-un grai curat românesc, dar şi cu cântece ale căror limpezimi par a fi ignorate pe micile ecrane de azi. 

O voce de peste Nistru îmi spunea că a mai fost în Patria mamă, dar este prima oară când observă că se vorbeşte mai hotărât, fără echivoc, despre apropierea clipei istorice a reunificării naţionale. 

A doua zi, toţi cei 26 de interlocutori s-au dovedit extrem de interesaţi de dinamica lumii de azi, de protecţia de facto a NATO, asigurată Republicii Moldova, de la Summitul aliaţilor de la Lisabona, de cum se vede, în comunitatea europeană, proiectul deloc realist al liderului de la Kremlin, denumit Uniunea – din dor de URSS…- EuroAsiatică, de modul în care Statele Unite ale Americii şi China se implică în stabilizarea zonelor marcate de aşa numitele conflicte îngheţate. 

Unul dintre profesorii cu tâmplele argintate de trecerea timpului, m-a întrebat de ce administraţia Obama tolerează aroganţa actualei conduceri de la Moscova, vizibil neobişnuită de a înlocui politica pumnului bătut în masă, cu aceea a dialogului diplomatic, cu rezultate concrete, rod al înţelepciunii ce duce la concesii acceptabile, reciproce, în multe probleme controversate. 

Am răspuns că, pe 12 iulie, preşedintele american l-a sunat pe omologul rus solicitându-i trimiterea lui Snowden în SUA. Diplomaţiei lui Obama, Putin i-a replicat cu un refuz, deloc bine primit în Biroul Oval. Un asemenea afront obligă la măsuri de reacţie ce vor aminti de perioada Războiului Rece. 

La numai o oră după ce m-am despărţit de conaţionalii din Republica Moldova, în timp ce traversam munţii, la postul public de radio se transmitea decizia preşedintelui Barack Obama. Aceea de a anula întâlnirea iniţial programată, pentru 48 de ore, din luna septembrie, cu Vladimir Putin. 

Şi acest detaliu contează, pentru că una este o democraţie puternică, previzibilă, cu proceduri şi standarde diplomatice, care se aplică în situaţii diferite de criză şi alta este evoluţia unui stat condus de un lider autoritar, imprevizibil, ca Putin, obsedat de teama că nu va termina al treilea mandat prezidenţial, deoarece va avea soarta liderilor din nordul Africii, măturaţi de la putere, de celebra Primăvară Arabă. 

Când şi cum se va produce revenirea Prutului, la condiţia de râu intern? 

Probabil, cel mai devreme, în următorii cinci ani, după alegerile succesive, din România şi Republica Moldova, când ponderea alegătorilor obiectiv şi multilateral informaţi, despre precedentul reunificării celor două state germane, cu avantajele acesteia, va fi, cu certitudine, mai mare decât a acelora care mai au reflexul temerii de imperiul răsăritean.

La Bucureşti nu am revenit doar cu sufletul plin de bucuria participării la un schimp european de opinii, ci şi cu cartea scrisă de Viorel Patrichi: MIRCEA DRUC sau LUPTA CU ULTIMUL IMPERIU. Pe care fostul premier vizionar şi unionist, de la Chişinău a scris:”Pentru Ion Petrescu, o istorie trăită, în semn de profund respect şi urări de noi împliniri. Mircea Druc – un Român.”