Kievul răspunde Moscovei: „Nu este o opţiune” să renunţăm la NATO. Noi detalii furnizate de ucraineni despre mişcările de trupe efectuate de Putin

Kievul răspunde Moscovei: „Nu este o opţiune” să renunţăm la NATO. Noi detalii furnizate de ucraineni despre mişcările de trupe efectuate de Putin

Dmitro Kuleba FOTO EPA-EFE

Ucraina nu renunţă la planul său de aderare la NATO şi respinge „garanţiile de securitate” cerute de Rusia, a declarat ministrul de Externe Dmitri Kuleba într-un interviu acordat AFP în care făce apel la Occident să facă acelaşi lucru.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Resping această idee, că noi ar trebui să garantăm ceva Rusiei. Insist: Rusia este cea care trebuie să garanteze că nu va continua agresiunea împotriva niciunei ţări”, a afirmat şeful diplomaţiei ucrainene.

„Nu este o opţiune” să renunţă la aderarea la NATO, a subliniat el, precizând că aderarea la NATO şi Uniunea Europeană figurează în Constituţia Ucrainei.

„Este absolut inacceptabil ca Rusia să aibă vreo influenţă asupra deciziilor luate de o altă ţară suverană, Ucraina, şi de către o organizaţie internaţională, NATO”, a spus Kuleba pentru AFP.

Dmitro Kuleba i-a îndemnat pe aliaţii occidentali ai Ucrainei să nu încheie niciun fel de acord în acest sens cu Rusia, avertizând că autorităţile de la Kiev nu-l vor recunoaşte niciodată.

Rusia ameninţă cu război

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a ameninţat joi cu un nou conflict armat în cazul extinderii NATO spre Est, susţinând că promisiunile de aderare făcute Georgiei şi Ucrainei la summitul NATO de la Bucureşti constituie o „mină” care a „detonat” deja în Georgia în vara anului 2008.

Serghei Lavrov a reacţionat astfel faţă de declaraţia de miercuri a şefului NATO, Jens Stoltenberg, care i-a transmis Rusiei „nu are niciun drept de veto, nimic de spus” în cazul în care se va decide primirea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică.

Ministrul rus intenţionează să propună „în curând” NATO un pact de securitate care să fie obligatoriu pentru toţi semnatarii.

Acest anunţ survine după poziţia exprimată miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin, care s-a pronunţat pentru lansarea unor negocieri cu NATO prin care Alianţa să nu se extindă către Rusia, o aluzie la Ucraina şi Georgia.

În urmă cu două săptămâni, Putin i-a cerut lui Lavrov să negocieze „garanţii de securitate pe termen lung” cu Occidentul.

Marţi, Putin a catalogat extinderea infrastructurii militare a NATO în Ucraina drept „o linie roşie”.

O discuţie prin videoconferinţă ar urma să aibă loc în curând pe tema Ucrainei între Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden.

Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a anunţat joi că un „contact” între preşedinţii rus şi american ar putea să aibă loc „în zilele următoare”.

Casa Albă şi Kremlinul sunt în toiul unor declaraţii acuzatoare pe tema Ucrainei, partea americană suspectând că Putin pregăteşte un nou atac împotriva ţării vecine, iar partea rusă negând acest lucru şi cerând „garanţii de securitate” pentru ea, adică excluderea perspectivei aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO.

Miercuri, Stoltenberg a catalogat drept inacceptabil faptul ca în zilele noastre unii actori geopolitici să pretindă că au dreptul la „sfere de influenţă” prin care să-şi controleze vecinii.

Stoltenberg a reiterat că NATO este o alianţă defensivă şi că Rusia trebuie „să respecte voinţa poporului ucrainean”.

El a insistat totodată asupra faptului că Ucraina este o ţară independentă, suverană, cu frontiere recunoscute pe plan internaţional, cuprinzând peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunea Donbas, dintre care o bună parte este controlată de separatişti proruşi susţinuţi militari de Moscova.

Peste 94.000 de militari ruşi la graniţa cu Ucraina

Potrivit unui nou anunţ al Kievului, armata rusă a comasat circa 94.300 de militari la graniţa cu Ucraina. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, avertizează că Rusia ar putea lansa o invazie la sfârşitul lui ianuarie.

„Serviciul nostru de informaţii analizează toate scenariile, inclusiv cele mai nefavorabile, apreciind că există probabilitatea unei escaladări la scară largă din partea Rusiei. Momentul cel mai probabil când se va ajunge la finalizarea pregătirilor pentru escaladare este sfârşitul lunii ianuarie”, a spus Reznikov în Rada Supremă.

„Vreau să subliniez că escaladarea este un scenariu posibil, dar nu obligatoriu, iar sarcina noastră este să-l prevenim. Cu cât lucrăm mai bine, singuri şi cu partenerii, cu atât riscul escaladării se va diminua”, a adăugat el, citat de presa ucraineană.

Oficiali americani, NATO şi ucraineni au tras în mod repetat semnale de alarmă în ultimele săptămâni din cauza mişcărilor neobişnuite de trupe ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, estimând că Moscova s-ar putea pregăti de lansarea unui atac.

Potrivit Kievului, armata rusă are în prezent 41 de grupuri tactice de batalion în stare de pregătire de luptă la graniţa cu Ucraina. Treizeci şi trei îşi au baza în regiune, iar opt au fost trimise suplimentar în Crimeea.

Săptămâna trecută, grupările motorizate din Briansk şi Smolensk au fost întărite cu noi tancuri şi maşini blindate venite din alte districte militare ale Rusiei, a precizat Reznikov.

Ucraina se aşteaptă ca Rusia să aducă în curând în Marea Neagră două mari nave de desant din cadrul flotelor sale din Marea Baltică şi Marea Mediterană.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările