Kievul se pregăteşte să închidă robinetul cu gaze al ruşilor

Kievul se pregăteşte să închidă robinetul cu gaze al ruşilor

În momentul de faţă, Gazprom depinde de gazoductele Ucrainei pentru a-şi vinde gazele în Europa

Rada de la Kiev analizează astăzi un proiect de lege privind declararea stării de urgenţă în sectorul energetic, care va obliga companiile din domeniu să-şi ignore contractele şi să urmeze dispoziţiile guvernului. Proiectul de lege a fost aprobat de guvern şi vine în contextul în care Rusia a sistat exporturile de gaze pentru Ucraina, dar continuă să folosească gazoductele ucrainene pentru a-şi onora livrările către Europa Centrală şi de Vest.

La 16 iunie, compania naţională de gaze a Rusiei, Gazprom, a sistat exporturile pentru Ucraina, în baza unui litigiu care durează de ani buni şi a unei datorii de câteva miliarde de euro. Două zile mai târziu, Guvernul de la Kiev aviza un proiect privind instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic. 
 
Principalele puncte ale planului, dădeau asigurări guvernanţii de la Kiev, erau economisirea energiei şi înlocuirea gazelor naturale cu resurse alternative. Starea de urgenţă permite însă Kievului să decidă în orice moment să nu-şi mai pună reţeaua de gazoducte la dispoziţia ruşilor, indiferent de contractele dintre Gazprom şi Naftogaz. O altă posibilitate este ca ucrainenii să-şi păstreze pentru ei o parte din gazele care le tranzitează ţara pentru a ajunge în ţări precum Ungaria, Cehia, Austria şi Serbia, însă autorităţile de la Kiev au repetat că nu vor apela la niciuna dintre aceste variante. 
 
În paralel cu documentul privind declararea stării de urgenţă, guvernanţii au înaintat parlamentului şi un proiect de lege privind eliberarea de autorizaţii pentru companii americane şi europene în vederea „modernizării şi operării a reţelei de gazoducte şi a facilităţilor de stocare a gazelor naturale”. 
 

Jumătate din gazele ruseşti trec prin Ucraina

Rusia a trimis anul trecut 89 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa prin Ucraina -  adică 55% din totalul de gaze exportate în Europa. Dacă această cantitate ar rămâne neschimbată în 2014, iar Rusia ar folosi la actuala capacitate Nord Stream şi Yamal, ar putea transporta doar 30% din această cantitate Europei. 59 de miliarde de metri cubi de gaze ruseşti n-ar mai putea ajunge în Europa până la finalizarea gazoductului South Stream, iar asta nu se va întâmpla în mai puţin de cinci ani. 

 
Moscova a sistat livrările de gaze către Ucraina din cauza unei datorii de peste 1,5 miliarde de dolari, acţionând în judecată Kievul la Curtea Internaţională de Arbitraj pentru 4,5 miliarde de dolari. În schimb, Kievul a anunţat că dă în judecată Gazpromul, căruia îi cere înapoi 6 miliarde de dolari. În acelaşi timp, UE a avertizat că s-ar putea confrunta cu un deficit de gaze la iarnă.
 
Gazele ruseşti continuă să tranziteze Ucraina pentru a ajunge în Europa, în ciuda suspendării livrărilor pentru Ucraina. În acest context, cresc temerile că ucrainenii ar putea decide să închidă gazoductele care trec pe teritoriul său, declanşând o nouă criză a gazelor precum cea din ianuarie 2009, iscată tot de tensiunile dintre Ucraina şi Rusia. 
 
Ucrainenii au cerut la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm reanalizarea contractelor cu Gazprom, care i-ar fi suprataxat din 2010 încoace, motiv pentru care Kievul cere acum recuperarea a nu mai puţin de şase miliarde de dolari. 
 
 
În replică, şi ruşii au chemat Ucraina la Curtea de Arbitraj, pentru a încerca să recupereze o datorie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari pentru gazele naturale livrate. În total, ruşii cereau ucrainenilor 4,5 miliarde de dolari - datoria, dobânzi şi daune. 
 
„Gazprom a apelat la Curtea Internţională de Arbitraj cu un proces împotriva Naftogaz pentru a recupera o datorie în valoare de 4,5 miliarde de dolari, generată de nerespectarea clauzelor contractuale semnate la 19 ianuarie 2009 privind cumpărarea şi vânzarea de gaze în perioada 2009-2019”, anunţă Gazprom. 
 
Din aprilie, ruşii au intensificat presiunile asupra Ucrainei şi asupra Europei, ameninţând că vor întrerupe livrările de gaze facă Ucraina nu-şi achită datoriile cu o valoare mai mare de un miliard de dolari. Vineri, Ucraina a achitat o tranşă de 786 de milioane de dolari, iar comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a repetat că Ucraina îşi poate achita complet datoriile, iar asta în termen scurt, cu condiţia ca Rusia să accepte acelaşi preţ pe care-l practica înainte de majorarea din aprilie. 
 
 
Rusia a scumpit gazele livrate Kievului cu 80%, ca urmare a înlăturare de la putere a regimului pro-rus condus de Viktor Ianukovici. Înainte, Gazprom vindea Ucrainei gaze cu 268,5 dolari pe mia de metri cubi. La 1 aprilie, tariful a fost majorat brusc cu 30%, la 383,5 dolari pe mia de metri cubi. 
 
A urmat o altă scumpire la scurt timp, tariful cerut retroactiv, pentru aprilie şi mai fiind de 485 dolari pe mia de metri cubi. Până la urmă, ruşii au oferit un preţ de 385 de dolari pe mia de metri cubi, similar cu media tarifelor pentru UE (380 de dolari), însă Kievul l-a refuzat. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: