Kiev.  Protest în Maidan faţă de  „capitularea“ preşedintelui Zelenski în faţa separatiştilor proruşi

Kiev.  Protest în Maidan faţă de  „capitularea“ preşedintelui Zelenski în faţa separatiştilor proruşi

Mii de peroane protestează la Kiev faţă de decizia preşedintelui Volodimir Zelenski de a susţine aşa-numita „formulă Steinmeier” pentru rezolvarea crizei din estul Ucrainei, care implică organizarea de alegeri locale în regiunile separatiste. Manifestanţii denunţă acest plan drept „o capitulare” în faţa Rusiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

La Harkov, oraş din estul Ucrainei controlat însă de forţele guvernamentale, circa 300 de persoane s-au adunat în faţa administraţiei locale pentru a protesta împotriva acestui plan. Participă organizaţii civice, activişti şi reprezentanţii unor partide. Manifestanţii cer în primul rând convocarea Consiliului Regional din Harkov pentru adoptarea unei plângeri oficiale împotriva intenţiei de a acordat regiunii Dombas un statut special de autonomie şi a planului de a retrage trupele ucrainene de pe liniile de front stabilite în acest monent – ambele puncte centrale ale aşa-numitei „formule Steinmeier”, sprijinită acum de preşedintele Zelenski.
 
Între 4.000 şi 5.000 de manifestanţi s-au adunat în Piaţa Independenţei (Maidan Nezalejnosti) din Kiev, potrivit poliţiei, scandând "Nu capitulării! Nu amnistiei!" şi agitând pancarte cu "Războiul continuă" sau cântând sloganuri ostile lui Zelenski.
 
"Vrem cu toţii pace, însă pacea şi capitularea sunt două lucruri diferite. Oamenii nu au murit pentru asta", a declarat pentru AFP Mykola, un manifestant care a luptat împotriva separatiştilor din est în perioada 2014-2015.
 
"Ne rezervăm dreptul de a continua lupta", a avertizat unul dintre comandanţii batalionului de voluntari Aidar, unitate controversată şi acuzată de crime de război de Amnesty International.
 
Aflat într-un punct mort de mai mulţi ani, procesul de pace din estul Ucrainei, unde forţele ucrainene şi cele proruse se confruntă într-un război care s-a soldat din 2014 şi până acum cu circa 13.000 de morţi, a înregistrat în ultimele luni progrese timide, scrie agerpres.ro.
 
Alegerea în aprilie la Preşedinţia Ucrainei a lui Volodimir Zelenski, un actor de comedie novice în politică, a permis reluarea dialogului cu Rusia, care a dus în septembrie la un important schimb de prizonieri.
 
Ca un nou mic pas înainte, o delegaţie ucraineană a parafat marţi un document în care califică drept viitoare autonomie regiunile rebele, subiect exploziv în Ucraina şi considerat una dintre concesiile inacceptabile mai ales de naţionalişti şi organizaţiile paramilitare.
 
Conflictul din estul Ucrainei este în mare parte îngheţat după semnarea acordurilor de la Minsk în 2015, în pofida unor violenţe sporadice. Partea politică a acestor acorduri, care prevede inclusiv un statut special pentru teritoriile rebele, nu a fost niciodată aplicată.
 
Acest statut special ar putea face obiectul unor negocieri în timpul unui viitor summit între preşedinţii ucrainean şi rus, sub medierea Franţei şi Germaniei. Însă, deocamdată nu a fost fixată nicio dată exactă pentru acest summit, aşteptat din septembrie.
 
Acesta a câştigat alegerile prezidenţiale din aprilie şi cu promisiunea de a pune capăt luptelor din est, care durează din 2014 şi au făcut până acum peste 13 mii de morţi.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: