Jaful cărţilor rare din Londra, povestit în revista Vanity Fair. Anchetatorii au dat petrecere când i-au prins pe hoţii români

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cărţile furate au fost găsite după aproape patru ani în subsolul unui garaj din Neamţ FOTO: DIICOT
Cărţile furate au fost găsite după aproape patru ani în subsolul unui garaj din Neamţ FOTO: DIICOT

Prestigioasa revistă Vanity Fair publică în ediţia sa din aprilie un amplu articol dedicat modului în care a fost soluţionat jaful cărţilor rare de 2,4 milioane euro din Londra, autorii jafului fiind români. Jurnaliştii americani scriu despre rolul esenţial al anchetatorilor români în soluţionarea cazului.

În noaptea de 29 spre 30 ianuarie 2017, nu mai puţin de 240 cărţi rare au fost furate de o bandă de români dintr-un depozit de lângă aeroportul Heathrow din Londra. 

Printre exemplarele furate se numărau lucrări foarte valoroase ale lui Galileo Galilei, Isaac Newton ori Leonardo da Vinci, precum şi o ediţie din 1569 a „Divinei Comedii“ a lui Dante. 

Cea mai valoroasă era o ediţie din 1566 a volumului „De Revolutionibus Orbium Coelestium“ scris de marele astronom Nicolaus Copernicus, volum ce conţine teoria acestuia conform căreia Soarele este centrul Universului. Lucrarea era estimată la nu mai puţin de 215.000 de lire sterline.

După mai bine de trei ani de anchete, volumele de patrimoniu universal au fost înapoiate proprietarilor străini, însă unele dintre volume au avut de suferit pentru că au stat trei ani în subsolul unui garaj din Neamţ.

Jaful „imposibil”

Jurnaliştii americani de la Vanity Fair descriu în amplul articol cum au soluţionat detectivii şi anchetatorii de la Scotland Yard, din România Germania şi Italia acest caz supranumit „Misiune Imposibilă”.

Când a descoperit furtul comis în ianuarie 2017, David Ward, şeful Poliţiei Metropolitane din Londra, a exclamat: „Imposibil”. Pe acoperişul depozitului de lângă Heathrow era o gaură făcută de hoţi. Trei containere erau goale. 240 de cărţi extrem de rare fuseseră furate.

Şeful Scotland Yard era uluit: „Nu ţinea minte să fi auzit de un jaf asemănător. Hoţii se căţăraseră pe clădire, tăiaseră o bucată din acoperiş şi coborâseră în depozit fără să declanşeze alarmele sau să fie zăriţi de camerele de supraveghere. Hoţii au stat nu mai puţin de cinci ore în depozit selectând cărţile cele mai rare”.

Cărţile furate aparţineau unor colecţionari de volume rare: doi din Italia şi unul din Germania. Cărţile urmau să fie prezentate la o expoziţie din Los Angeles.

În scurt timp de la jaful din 29 ianuarie 2017, cărţile au început să fie scoase din Marea Britanie de către hoţi.

Poliţia Metropolitană din Londra l-a desemnat pe detectivul Andy Durham să coordoneze cazul.

La trei săptămâni după jaf, Alina Albu, procuror DIICOT, a fost sunată de o persoană a cărei identitate nu o poate dezvălui. Respectiva persoană i-a spus de jaf şi de conexiuni cu România. „Iniţial am crezut că glumeşte”, povesteşte Alina Albu.

A început să îl ia pe apelant în serios când acesta a vorbit despre trei români despre care pretindea că ar fi în spatele jafului, folosindu-le poreclele: „Cristi Huidumă”, „Tizu” şi „Blondie”. Ultimii doi erau noi pentru ea. Însă şi-a amintit că „Cristi Huidumă” fusese implicat într-un caz notoriu de crimă organizată pe care îl învestigase.

În aceeaşi după-amiază, l-a sunat pe Tiberius Manea, şeful departamentului de investigare a crimelor organizate în cadrul Poliţiei Române. „Scopul meu era să recuperez cărţile. Am devenit cumva obsedat de acest lucru”, le-a spus Tiberius Manea jurnaliştilor americani.

Tiberius Manea a luat legătura cu David Ward de la Scotland Yard. După ce a urmărit peste 70 de ore de înregistrări video de pe drumurile din jurul depozitului, acesta din urmă a văzut un Renault albastru hatchback parcând pe 29 ianuarie 2017, la ora 21, lângă drumul adiacent depozitului. Din maşină au ieşit trei bărbaţi. Doi dintre ei s-au căţărat pe clădire. Iar după cinci ore şi 15 minte, la ora 2:50 dimineaţa, au plecat din depozit. Cu ajutorul camerelor de supraveghere, maşina a fost identificată după numerele de înmatriculare, fiind însă găsită abandonată în sudul Londrei. Şi deşi actele erau falsificate, în baza de date apărea ca proprietar un român trăind în Marea Britanie. Numai că acesta nu a fost găsit în bazele de date ale Scotland Yard.

Cine era „creierul” operaţiunii

Anchetatorii de la Scotland Yard s-au întâlnit prima oară cu Tiberius Manea şi echipa sa în martie 2017 la sediul Europol de la Haga. Acţionând în baza informaţiilor furnizate de către sursa care o sunase pe procuroarea DIICOT, Tiberius Manea şi echipa sa au început să îl supravegheze sub acoperire pe „Cristi Huidumă”, al cărui nume real este Gavril Popinciuc.

Procurorul DIICOT Alina Albu auzise de Popinciuc atunci când investigase un caz legat de Ioan Clămparu, unul dintre cei mai cunoscuţi interlopi din România, ce fusese ani în şir pe lista persoanelor căutate de Interpol şi care a fost arestat în 2011.

Mergând mai departe pe fir, investigatorii români au descoperit că Popinciuc era lider într-o reţea transnaţională de trafic cu ţigări de contrabandă. În 2015, acesta primise o condamnare cu suspendare pentru evaziune fiscală.

Alina Albu le-a spus jurnaliştilor de la Vanity Fair că Popinciuc a finanţat jaful făcut la depozitul din Londra şi tot el a selectat echipa. Conform procurorului DIICOT, Popinciuc a făcut echipă cu un alt român, Cristian Ungureanu. Cei doi şi locotenenţii lor au creat un grup ce trimite mici echipe să comită jafuri doar în afara României, bănuind că detectivii străini nu îi vor identifica. Popinciuc a apelat şi la români care locuiau în Marea Britanie.

Alina Albu şi Tiberiu Manea au înţeles rapid cum conduceau sindicatul crimei Popinciuc şi Ungureanu.

Probele ADN, decisive

Pe 28 martie 2017, la un raid al poliţiştilor români în nord-estul României, un camion a fost oprit. Narcis Popescu, şoferul, avea laptopuri şi smartphone-uri cu el şi pretindea că le-a cumpărat din Anglia. I s-a cerut să prezinte o chitanţă şi a arătat-o. Numai că poliţiştii identificaseră deja produsele după numerele de serie şi descoperiseră că proveneau dintr-un furt comis la un depozit în Anglia cu două săptămâni înainte.

Iar ulterior dovezile au început să se strângă. Analiştii au prelevat probe ADN de pe un levier lăsat la depozitul de unde fuseseră furate cărţile de milioane de euro, identificându-l pe Daniel David.

Mai mult, probele ADN descoperite pe Renault-ul folosit la jaful cărţilor foarte rare s-au dovedit a fi cele ale lui Narcis Popescu. Identităţile celorlalţi doi participanţi la jaf – Victor Opăriuc („Blondie”) şi Daniel David („Tizu”) au rezultat din urmărirea mişcărilor altor membri ai grupului infracţional.

Folosind interceptările telefonice şi datele zborurilor, Scotland Yard a retrasat mişcările trio-ului care a comis jaful.

Pe 27 ianuarie 2017, Opăriuc şi David au zburat de la Iaşi la Londra. Au mers cu Renault-ul lui Popescu în sudul Londrei, unde au stat până în seara zilei de 29 ianuarie 2017, când au comis jaful. Interceptările au arătat că după ce a intrat în depozit, Opăriuc l-a sunat de mai multe ori pe Cristian Ungureanu, care ajunsese la Londra cu o zi înainte. Iar acesta din urmă l-a contactat pe Popinciuc.

Investigatorii au descoperit ulterior că pe 5 februarie 2017, Ungureanu şi Marian Mămăligă au trecut cu un camion cu cărţile furate prin Eurotunel.

În mai puţin de un an, Alina Albu şi Tiberius Manea cunoşteau identităţile întregii reţele de hoţi. Numai că era nevoie şi de probe certe. În plus, exista teama că hoţii ar fi putut arde cărţile înainte să fie prinşi.

Pe parcursul anului 2017 şi în 2018, aceeaşi reţea de hoţi a mai jefuit încă 12 depozite din Anglia, pagubele totale ajungând la aproximativ cinci milioane de dolari.

„Nu am încetat niciodată să credem că vom aduce cărţile înapoi”

Ziua-Z a venit pe 25 iunie 2019, când 150 de ofiţeri de poliţie şi procurori au descins simultan la 45 de locuinţe din Anglia, Italia, Germania şi România. Până la finalul zilei de 26 iunie 2019, Popinciuc, Opăriuc, David, Mamaliga şi Popescu, plus încă trei membri ai bandei. Cristian Ungureanu a fost arestat la Torino în Italia în ianuarie 2020. Cu toţii au fost aduşi în Anglia pentru proces. Iar procesul a început în februarie 2020.

În septembrie 2020, 236 dintre cele 240 de cărţi au fost găsite în subsolul unei case din Neamţ, casă construită de fraţii Ungureanu lângă cea a părinţilor lor.

În seara zilei în care au fost găsite cărţile, echipa de investigatori români şi colegii lor britanici, alături de colecţionarii de cărţi, au organizat o petrecere în Bucureşti. Tiberiu Manea spune că „bucuria colecţionarilor a fost cea mai mare răsplată”. Iar Alina Albu precizează: „Nu am încetat niciodată să credem că vom aduce cărţile înapoi. Niciodată”.

Pe 2 octombrie 2020, românii angrenaţi în ceea ce jurnaliştii au au denumit „Misiune imposibilă“, respectiv jaful secolului în domeniul obiectelor de patrimoniu şi-au aflat sentinţele, care par a fi uşoare în raport cu gravitatea faptei. Din grupare făceau parte 12 persoane, lider ar fi fost suceveanul Gavril Popinciuc, iar mâna sa dreaptă Cristi Ungureanu, de 41 de ani, din Neamţ, ambii având rol de supraveghere şi control, fiind întotdeauna prezenţi la locul spargerilor.

Printre infractori a fost şi un frate al celui din urmă, Ilie Ungureanu. Magistraţii londonezi au decis ca Gavril Popinciuc să stea după gratii 5 ani şi 8 luni, iar Cristi Ungureanu 5 ani şi o lună de închisoare. Narcis Popescu a primit 4 ani şi 2 luni, Marian Albu şi Traian Mihulca au luat cîte 4 ani. Ilie Ungureanu şi Victor Opariuc au fost condamnaţi la 3,8 respectiv 3,7 ani. Tot 3 ani şi 8 luni au primit Viorel Paragină şi Liviu Leahu, Daniel David a fost condamnat la 3 ani şi 7 luni, Paul Popeanu la 3 ani şi 3 luni, iar Marian Mămăligă, la 4 ani.

Vă mai recomandăm şi:

Final de anchetă în jaful cărţilor rare, de 2,4 milioane de euro, furate de români din Londra. Ce spun experţii

Cărţi şi manuscrise ale lui Newton, Goya şi Galilei, furate din Londra de români, în pericol de distrugere. „Este dezastru! Automat intervine mucegaiul“

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite