Italia deschide Balul Vienez

Austria a preluat, ieri, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru următoarele şase luni, după care va preda ştafeta României. Sub sloganul „O Europă care protejează“, radicalii vienezi vor să impună securitatea şi combaterea migraţiei ilegale în prim-planul agendei europene. Vor avea un aliat important la Roma: pumnul italian în masa summit-ului UE tocmai a dat tonul înăspririi politicii europene pentru migraţie.

În prima jumătate a anului, misiunea semestrială la vârful Uniunii a revenit Bulgariei, care, sub sloganul „Uniţi suntem puternici“, a acţionat pentru relansarea extinderii UE în Balcani. În consecinţă, Macedonia şi Albania au ajuns la un pas de lansarea negocierilor de aderare. Summit-ul UE-Balcanii de Vest de la Sofia, din 17 mai, a fost decisiv în acest sens.

Preşedinţia austriacă pregăteşte, la rândul ei, o reuniune a şefilor de state şi guverne din UE: în septembrie, la Salzburg, va avea loc un summit consacrat securităţii, controlului frontierelor şi combaterii migraţiei ilegale. Este tema esenţială pentru conservatorii şi extrema dreaptă care guvernează Austria şi care vor avea suportul Italiei şi al Grupului de la Vişegrad în încercarea de a imprima un nou curs politicii europene, după trei ani în care s-a bătut pasul pe loc în reformarea sistemului european de azil.

Drept urmare e posibil ca negocierile privind acordul de retragere a Marii Britanii din Uniune şi cele vizând viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, care vor intra în linie dreaptă, să fie lăsate în plan secund. Orice întârziere se va reporta preşedinţiei exercitate de România de la 1 ianuarie 2019.

„Austria poate crea poduri în Europa pentru reducerea tensiunilor.“ - Sebastian Kurz

Tânărul cancelar austriac Sebastian Kurz (32 de ani) şi-a sintetizat, încă de la preluarea mandatului, ambiţia externă: „Austria poate crea poduri în Europa pentru reducerea tensiunilor“. Iar clivajul principal în UE este cauzat, încă, de problema migraţiei ilegale, între Estul ce se opune obligativităţii cotelor de distribuire a migranţilor şi Sudul exasperat că e lăsat să se descurce singur cu valurile migratorii.

E de aşteptat ca liderul austriac să acţioneze în tandem cu noul premier italian, Giuseppe Conte, care, joi, la Bruxelles, a ameninţat că blochează prin veto concluziile primului summit european la care a participat. Exponent al majorităţii populiste din parlamentul de la Roma, Conte i-a scos din sărite pe ceilalţi lideri europeni prin intransigenţa sa. „Nu aşa funcţionează Consiliile Europene“, a răbufnit Emmanuel Macron.

Izolat, premierul italian a acceptat, în cele din urmă, un compromis, care, totuşi, i-a permis să se întoarcă triumfător acasă. „Italia redevine protagonistă. În sfârşit, Europa a fost obligată să discute propunerea noastră“, a exclamat Matteo Salvini, ministrul italian de Interne şi lider al partidului extremist Liga. Apoi, expresie a acordului de la Bruxelles, Salvini a anunţat că porturile italiene vor fi închise în această vară ambarcaţiunilor ONG-urilor care patrulează în Mediterana pentru salvarea migranţilor ilegali. Malta s-a alăturat imediat deciziei italiene.

În ultimele trei săptămâni, cele două state, aflate în prima linie a migraţiei ilegale dinspre Libia, au refuzat două nave cu 629, respectiv 59 de persoane la bord. După dispute aprinse între statele UE, mai ales între Italia şi Franţa, privind responsabilitatea primirii acestora, Spania a acceptat să-i găzduiască. Un alt vapor, cu 233 de migranţi, a fost primit în cele din urmă de maltezi, după o săptămână de peregrinări prin Mediterană. Italia adăposteşte 170.000 de migranţi, din cei peste 650.000 care au debarcat pe coastele sale începând din 2014.

Concluziile summit-ului liderilor statelor membre marchează o schimbare importantă de perspectivă: „Consiliul European este hotărât să continue şi să consolideze această politică pentru a preveni întoarcerea la fluxurile necontrolate din 2015 şi pentru a stăvili şi mai mult migraţia ilegală pe toate rutele existente şi emergente.“

De la propunerea franco-spaniolă, de acum o săptămână, vizând înfiinţarea de centre pentru migranţi pe coastele europene, în special în Italia şi Spania, am ajuns, după tensionata noapte de negocieri bruxelleze de joi spre vineri, în faza în care Roma primeşte mână liberă să restricţioneze accesul navelor cu migranţi în apele sale teritoriale.

În următoarele şase luni, Italia are prilejul unui tandem în acest sens cu Austria, noua titulară a coordonării reuniunilor ministeriale europene. În 12 iulie, la Innsbruck, va avea loc o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE. Între ei, şi cei doi responsabili radicali de la Viena şi Roma, decişi să dea tonul înăspririi politicii europene în materie de migraţie. Chiar dacă trecerile ilegale ale frontierei UE s-au diminuat cu 95% faţă de punctul culminant din octombrie 2015, recentele amplificări ale fluxului pe ruta mediteraneeană au retrezit coşmarul absenţei unui răspuns structurat la o criză care a bulversat starea de securitate a europenilor.

„Nu mai pot lucra cu această femeie.“ - Horst Seehofer

Angela Merkel avertiza zilele trecute: „problema migraţiei ar putea decide destinul Uniunii Europene“. Până atunci, s-ar putea să decidă sfârşitul carierei politice celei care a decis unilateral primirea calului troian în UE. Coaliţia de la Berlin e în pragul imploziei, din cauza divergenţelor cancelarei cu ministrul de Interne Horst Seehofer. „Nu mai pot lucra cu această femeie“, le-ar fi spus apropiaţilor săi liderul social-creştinilor bavarezi, conform presei germane. Ceea ce ar putea duce la alegerile anticipate la care visează AfD – extrema dreaptă ajunsă la 15%.

Extrema dreaptă e cea care a impus tema migraţiei în centrul politicii germane. Aşa cum s-a întâmplat şi în Austria şi Italia. În curând se vor împlini trei ani de când Merkel a deschis porţile refugiaţilor, clamând „Wir schaffen das“ – „Putem face asta“. De atunci, tot mai mulţi europeni îşi doresc „O Europă care protejează“.