Italia riscă să o ia pe urma Greciei. Cele şapte păcate capitale ale economiei italiene

Carlo Cottarelli, însărcinat de preşedintele italian Sergio Mattarella să formeze un nou guvern, este aşteptat să-i prezinte miercuri o listă de miniştri, dar fără şansă de a soluţiona criza din Italia, din cauza parlamentului dominat de populiştii eurosceptici.

Noul guvern nu are nici o şansă să câştige încrederea unui parlament dominat de populiştii eurosceptici. Cottarelli, zis şi „Domnul Foarfecă sau Domnul Austeritate, fost director la Fondul Monetar Internaţional ar trebui să fie mulţumit să poată gestiona problemele ţării până la alegerile anticipate, care ar putea avea loc chia în luna iulie. 

„Pentru premierul desemnat, cele şapte păcate capitale ale economiei italiene sunt evaziunea fiscală, corupţia, birocraţia excesivă, ritmul lent al justiţiei, colapsul demografic, declajul dintre nordul şi sudul peninsulei şi, nu în ultimul rând, dificultatea de a convieţui cu moneda euro”, scrie publicaţia italiană „Panorama“.

Politicienii responsabili din Italia şi UE, dar şi presa italiană priveşte cu nelinişte spre evoluţia pieţelor financiare, unde obligaţiunile italiene au continuat să piardă teren faţă de cele germane. Este deci de înţeles avertismentul guvernatorului Băncii Italiei, Ignazio Visco , care a afirmat că „Roma este aproape de pierderea încrederii” şi a subliniat că „destinul Italiei aparţine Europei”.

După părerea guvernatorului „nu ar fi înţelept să se ignore incompatibilităţile financiare“ şi „nu din cauza rigidităţilor la nivel european sau din cauza ameninţărilor speculative, ci pentru că acţiunile noastre, programele noastre furnizează semnale care orientează alocarea resurselor la nivel naţional şi global“. „Prin urmare, nu este vorba despre diktatele pieţelor internaţionale sau despre birocraţii obscuri de la Bruxelles: Problema noastră nu sunt regulile europene, ci logica economic“, a subliniat Visco în „La Repubblica“. 

Practic, „pe termen lung, limitarea deficitului şi a datoriilor se bazează în mare parte pe capacitatea finanţelor publice de a face faţă creşterii cheltuielilor sociale cauzate de îmbătrânirea populaţiei, în special în domeniul securităţii şi sănătăţii sociale. Reformele introduse în trecut fac ca dinamica cheltuielilor pentru pensii să fie gestionabilă“. Modificarea acestor reforme, care „au pus Italia într-o poziţie favorabilă la nivel internaţional“, ar fi riscantă, iar Visco sugerează „prudenţă extremă“, pentru a nu altera echilibrul delicat care a fost atins.

Guvernatorul recomandă reforme structurale ale sistemului pentru a-l face să devină mai efficient. „Nu putem ignora constrângerile constituţionale: protecţia economiilor, echilibrul bugetar, respectarea tratatelor“, a subliniat Visco.

Comisarului european pentru Buget, germanul Günther Oettinger, a declarat că „evoluţia împrumuturilor de stat, valoarea bursieră a băncilor, economia Italiei este deja afectată de manieră negativă (...). „Putem deci spera ca acest lucru să joace un rol în timpul campaniei electorale ca un semnal pentru a nu aduce populiştii de dreapta sau de stânga la guvernare“, a declarat Oettinger, într-un interviu pentru Deutsche Welle.

Europa este la rândul ei îngrijorată de criza politică din Italia, calificată de Le Monde drept „un angrenaj infernal”. Căci, după cum explică ziarul parizian, „încredinţându-i unui fost economist al FMI misiunea formării unui guvern provizoriu, preşedintele Mattarella riscă să stârnească euroscepticismul ambiant” şi să „propage criza la nivelul proiectului european”. 

„The Times“ notează că deşi establishmentul Italiei a fost „salutat iniţial pentru curajul şi responsabilitatea sa de a-i fi blocat pe populişti”, elitele Europei tremură acum la gândul noilor alegeri care „ameninţă să devină un referendum asupra suveranităţii populare, versus Uniunea Europeană”.

Câştigătorii alegerilor legislative din 4 martie, Liga (extrema dreaptă) şi Mişcarea de 5 stele (M5S, populişti), care au negociat un program guvernamental care renunţând lamăsurile de  austeritate, se opun amplasării unui guvern de tranziţie , al cărui premier întruchipează rigoarea bugetară , notează AFP.

Dar numele lui Carlo Cottarelli nu a fost suficient pentru a opri valul de neîncredere care afectează economia italiană. „ Spread“, decalajul dintre randamentele obligaţiunilor pe 10 ani ale Italiei şi Germaniei, a încheiat ziua la 303 de puncte (+68), în timp ce Bursa de Valori din Milano a închis în scădere cu 2,65%. Chiar şi Bursa din New York a fost agitată marţi de efectele crizei politice italiene, care a lovit puternic acţiunile bancare de pe Wall Street, scăzând ratele dobânzilor din SUA. Trezoreria americană a spus că este mai bine ca Italia să încerce să iasă din criza politică, rămânând în zona euro.

În această situaţie tensionată, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că pieţele financiare nu pot dicta votul italienilor, dezavuând remarcile atribuite comisarului pentru buget, Günther Oettinger, care au provocat controverse în Italia.

Un sondaj de opinie publicat miercuri indică o creştere cu opt puncte procentuale a sprijinului pentru partidul Liga, ajungând la 25,4% în comparaţie cu situaţia de la alegerile care au avut loc la 4 martie..

Sondajul de opinie efectuat de IPSOS şi publicat de ziarul Corriere della Sera indică de asemenea că sprijinul pentru Mişcarea 5 Stele (M5S) se menţine la aproximativ 32,6%.

Un alt sondaj de opinie publicat luni arăta că Liga a ajuns la 27,5% şi M5S înregistra o scădere de trei puncte procentuale, ajungând la 29,5%. În ambele cazuri aceste două formaţiuni politice ar deţine majoritatea în parlament dacă decid să-şi unească forţele aşa cum au făcut după votul din martie.