Italia, bomba cu ceas a UE

Intenţia Italiei de a-şi creşte substanţial deficitul bugetar a pus pe jar Bruxelles-ul, care a avertizat că acest plan al Guvernului de la Roma contravine angajamentelor privind disciplina bugetară a Uniunii Europene.

Analiştii atrag atenţia că o astfel de măsură, care, în cazul Italiei riscă să devină o normalitate, ar putea aduce ţara chiar în situaţia Argentinei, care se confruntă de ani cu grave probleme economice.

Spiritele au început să se agite după ce, joi, guvernul italian populist a stabilit pentru 2019 o ţintă de deficit de 2,4% din produsul intern brut (PIB), în loc de 1,6% cât era recomandat de către ministrul Economiei, Giovanni Tria.

Deşi acest prag este mai mic decât cel impus prin politica fiscală a UE (3%), Bruxelles-ul consideră că statele membre ar trebui să ţintească mult mai jos, iar Italia chiar a fost presată în acest sens. Numai că populiştii aflaţi la guvernare nici nu vor să audă.

Un model care se perpetuează

Doctorul în ştiinţe politice Alberto Mingardi, director general al Institutului Bruno Leoni din Milano, afirmă că anunţul Romei privind ţinta de deficit nu ar trebui să fie surprizător.

Şi asta nu doar pentru că Italia este guvernată în prezent de o coaliţie populistă formată din Mişcarea antisistem Cinci Stele a lui Luigi di Maio şi din formaţiunea de extremă-dreapta Liga a lui Matteo Salvini.

Ani la rând, scrie Mingardi într-un articol de opinie publicat de Politico.eu, politicienii italieni au prezentat constrângerile fiscale din ţară drept un rezultat al maşinaţiunilor străine, drept limitări injuste impuse de Bruxelles sau de Berlin. 

Bunăoară, aminteşte el, demisia din 2011 a lui Silvio Berlusconi din funcţia de premier a fost prezentată de voci din tabăra de dreapta ca fiind rezultatul unei conspiraţii. Potrivit lor, costurile în creştere presupuse de împrumuturi ar fi fost un instrument care să înlăture unul dintre puţinii politicieni care ţineau piept Germaniei.

Ceva mai recent, adaugă analistul, fostul premier Matteo Renzi a solicitat şi a obţinut o „flexibilitate“ cu privire la limitele impuse de UE, subminând astfel legitimitatea regulilor fiscale. De altfel, subliniază Mingardi, Partidul Democrat al lui Reznzi promisese în programul său electoral un deficit de 2,9%, deci şi mai mare decât cel avut în vedere de actualul executiv. 

Potrivit retoricii fostul premier, negocierile cu Bruxelles-ul pe acest subiect au fost mereu o aprigă luptă diplomatică. De acest discurs profită acum şi populiştii. 

Vicepremierul italian Luigi di Maio a declarat vineri că executivul de la Roma nu intenţionează „să intre în conflict“ cu Comisia Europeană, relevă AFP. 

„Vrem să rambursăm datoria şi vă pot asigura că datoria va scădea“, datorită „creşterii economice neaşteptate“ pe care o va genera bugetul, ce prevede investiţii puternice, a asigurat el, în contextul în care Italia se confruntă cu o datorie publică ce reprezintă 131% din PIB, cel mai ridicat procent din zona euro, după Grecia.

Dar comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a calificat drept „explozivă“ datoria publică a Italiei şi a subliniat că regulile zonei euro „trebuie respectate“. 

Griji imediate

Mingardi spune că abordarea executivului italian are, pe termen lung, consecinţe nefaste pentru sănătatea economiei, un aspect trecut cu vederea de guvernanţii de la Roma, care vor să-şi respecte promisiunile din campanie: scăderea vârstei de pensionare, reducerea unor impozite şi acordarea de subvenţii pentru categoriile sociale defavorizate.

În aceste condiţii, ar putea apărea probleme în special pentru zona productivă a Italiei, adică pentru nord, un bastion al Ligii, dar care obţine din partea acesteia mai mult politica dură în privinţa imigraţiei, nu şi un imbold economic pentru care ar fi necesare reforme bine gândite. Şi este greu de spus, punctează analistul, cât de mult timp va continua prosperul nord să sprijine guvernul. 

„Este posibil ca bugetul dezvăluit (săptămâna trecută) să reflecte o acceptare tacită în rândul clasei politice şi de afaceri din Italia că ţara este pur şi simplu incapabilă de reformă - că plonjarea Italiei într-o economie zbuciumată în stil latino-american este acum inevitabilă“, crede Mingardi. 

Următorul pas pentru Italia este prezentarea în mod detaliat a planurilor sale bugetare Comisiei Europene, acest lucru fiind aşteptat luna aceasta. Executivul comunitar ar putea să le respingă sau să ceară revizuiri substanţiale.