Irlanda, „revoluţie la urne“. Naţionaliştii din Sinn Fein vor la guvernare

În Irlanda, partidul naţionalist irlandez de stânga Sinn Fein a cerut să fie cooptat în viitorul guvern, după scorul fără precedent obţinut în alegerile parlamentare de sâmbătă.

Partidul republican Sinn Fein - considerat mult timp aripa politică a IRA - a înregistrat un avans istoric în alegerile legislative din Iralanda, busculând cele două partide de centru care îşi împart de obicei puterea, relatează AFP.

Aceste alegeri sunt o înfrângere a Partidului Fine Gael al premierului în exerciţiu Leo Varadkar - care se clasează pe poziţia a treia.

Sinn Fein s-a clasat primul - cu 24,5% din voturi - potrivit primului tur al numărării voturilor, început duminică, la o zi după alegeri, în faţa celor două mari partide de centru-dreapta, Fianna Fail - cu 22,2% - şi Fine Gael al lui Varadkar - 20,9%.

”Este oficial, @sinnfeinireland a câştigat alegerile”, s-a felicitat pe Twitter Mary Lou McDonald, şefa acestui partid de stânga, care militează pentru reunificarea provinciei britanice Irlanda de Nord cu Irlanda.

Rămâne de văzut de-acum cum va repartiza aritmetica electorală cele 160 de mandate de deputat din Dail - Camera inferioară a parlamentului irlandez.

Din cauza complexităţii scrutinului, alcătuirea Dail urmează să fie cunoscută abia după numărarea tuturor voturilor, care poate dura mai multe zile.

Alegătorii nu votează o listă constituită, ci elaborează propria listă, clasând candidaţii în ordinea preferinţei.

Fianna Fail rămâne cel mai bine plasat partid să obţină cele mai multe mandate în Camera inferioară a Parlamentului irlandez, întrucât Sinn Fein a prezentat doar 42 de candidaţi, de aproape două ori mai puţini decât cele două mari partide de centru.

Marele perdant dintre cele trei partide este Fine Gael al premierului în exerciţiu, care ar urma să piardă mai multe mandate.

Popularitatea lui Leo Varadkar, un tânăr metis, în vârstă de 41 de ani, homosexual, care încarnează o Irlandă foarte catlică şi care se modernizează, a scăzut.

Chiar dacă nu are şanse realiste să formeze un guvern, partidul naţionalist de stânga Sinn Féin este marele învingător simbolic al alegerilor generale care au avut loc sâmbătă în Irlanda.

Figura cea mai populară în campania electorală a fost Mary Lou McDonald, şefa Sinn Féin din 2018, când ea a preluat rolul de la liderul istoric al mişcării, Gerry Adams.

Sinn Féin, braţul politic al Armatei Republicane Irlandeze (IRA), s-a metamorfozat într-un partid naţionalist de stânga, anti-austeritate şi care urmăreşte, aşa cum a făcut-o întotdeauna, reunificarea insulei, chiar dacă în ultimele decenii a renunţat la lupta armată.

Mary Lou McDonald nu a fost niciodată un membru IRA, însă pentru mulţi irlandezi imaginea de braţ politic al IRA rămâne asociată cu violenţele, racket şi acele frecvente kneecapping (un glonţ tras în genunchiul trădătorilor, sau al celor care nu plătesc impozitul revoluţionar şi care lasă schilod pe viaţă).

 Mary Lou McDonald, a descris alegerile de sâmbătă drept o „revoluţie” la urne. „Este cu siguranţă un scrutin istoric (…) El schimbă forma şi modelul politicii irlandeze. Este doar începutul”, a spus ea în faţa susţinătorilor Sinn Fein, cerând totodată intrarea în viitorul guvern. „Nu accept excluderea ori discuţiile despre excluderea partidului nostru, un partid care acum reprezintă un sfert din electorat”, a spus Mary Lou McDonald.

Însă premierul în exerciţiu Leo Varadkar crede că o coaliţie între partidul său de centru-dreapta Fine Gael şi naţionaliştii din Sinn Fein nu este o opţiune, întrucât cele două partide au politici „incompatibile”, dar s-a declarat dispus să negocieze cu alte partide.

În schimb, liderul Fianna Fail, Micheal Martin, a avut o poziţie mai nuanţată.

Presa irlandeză subliniază că avansul partidului naţionalist care militează pentru reunificarea Irlandei cu provincia britanică Irlanda de Nord schimbă întreg peisajul politic irlandez, care până în prezent a fost dominat de cele două mari partide de centru-dreapta care au guvernat succesiv sau în cadrul unor coaliţii. Mai mult, acest rezultat vine în contextul unei evoluţii economice bune a Irlandei sub conducerea premierului Leo Varadkar, cel care s-a remarcat în plus pentru modul în care a contribuit la negocierea Brexitului între UE şi Regatul Unit, evitând reapariţia unei „frontiere dure” între Irlanda şi Irlanda de Nord.

Faptul că economia a redemarat după criza din 2010, după un deceniu de austeritate, rămâne o ficţiune pentru o majoritate a populaţiei, pentru care chiriile rămân prea mari, iar cumpărarea unui apartament rămâne un vis imposibil de îndeplinit, făcându-i pe tineri şi mai ales clasele de mijloc să nu vadă niciun beneficiu din atitudinea sa intransigentă faţă de Londra, notează europa libera.

În lipsa unei majorităţi clare, partidele irlandeze vor trebui să negocieze formarea unei coaliţii, proces în care partidele mici şi independenţii ar putea juca un rol decisiv.