Cu obiectivitate, am repus în discuţie tot ce a făcut Europa în ultimele săptămâni la nivel macro şi am ajuns la concluzia că un inventar simplificat al principalelor măsuri adoptate încă din martie, multe dintre ele trecute aproape neobservate, ar fi poate util.

În primul rând, este vorba de intervenţia Băncii Centrale Europene, care a lansat un program de cumpărare de obligaţiuni de peste 1000 de miliarde de euro până la sfârşitul acestui an, cu efect stabilizator asupra întregii economii europene. BCE a mers până la a decide că poate să depăşească temporar limita de a deţine sub 33% din datoria suverană a unui stat membru, urmând să achiziţioneze, dacă va fi nevoie, mai multe obligaţiuni italiene, spaniole, franceze şi mai puţin germane. Până la sfârşitul anului, BCE va ajunge să deţină active de peste 6000 de miliarde de euro, jumătate din PIB-ul zonei euro.

Săptămâna trecută, BCE a mai modificat şi criteriile de garantare a băncilor. În consecinţă băncile europene ar putea să împrumute antreprenorii la o rată negativă de -0,75% (cu alte cuvinte băncile vor remunera pentru a acorda împrumuturi). Obiectivul este de a favoriza creditele pentru micile întreprinderi.

În câteva săptămâni, principala instituţie financiară europeană şi-a adaptat, aşadar, strategia cu schimbări inimaginabile la începutul acestui an.

A doua decizie importantă aparţine miniştrilor europeni de finanţe care după discuţii tensionate, relatate şi interpretate pe larg, au ajuns, contrar aşteptărilor unora, la un acord remarcabil de consistent:

  • S-a deschis o linie de creditare de 240 miliarde de euro prin Mecanismul european de stabilitate;
  • A fost mărită în acelasi timp capacitatea de creditare a Băncii Europene de Investiţii cu 200 miliarde de euro, beneficiarii urmând să fie în special întreprinderile;
  • A fost creat programul SURE de 100 miliarde de euro care va permite statelor să se împrumute ca să finanţeze programele naţionale de şomaj parţial.

În total, vorbim de împrumuturi la dobânzi avantajoase de 540 de miliarde de euro.

La acestea se vor adăuga fonduri de investiţii de alte 500 de miliarde de euro dintr-un program de relansare economică pe care Uniunea Europeană urmează să îl definească.

Pe al treilea loc, se situează toate fondurile nerambursabile votate de Parlament din bugetul european pentru a fi puse la dispoziţia statelor în mod flexibil şi fără obligaţia de co-finanţare :

  • 37 de miliarde a fost prima evaluare a fondurilor structurale care ar putea fi redirecţionate în noile condiţii;
  • Alte 3 miliarde au fost votate în această săptămână ca sprijin de urgenţă pentru sistemele sanitare din statele cele mai afectate de pandemie.

Au fost folosite toate marjele şi instrumentele de flexibilitate din bugetul european, aşa cum am insistat, noi, membrii grupului Renew din Comisia Bugete.

Avem, aşadar, un total de peste 40 de miliarde de euro, aproape un sfert din bugetul anual al UE, sumă care va fi folosită exclusiv pentru combaterea crizei.

Indirect, la nivel naţional, Uniunea europeana a mai jucat un rol extrem de important prin relaxarea unor reguli. Astfel sunt prevăzute:

  • finanţări naţionale ca ajutoare de stat de 2.240 miliarde;
  • finanţări naţionale prin flexibilizarea regulilor bugetare de alte 430 miliarde.

Un total de aproape 2700 de miliarde pe care statele membre şi le pot permite ca sprijin financiar de criză, în condiţiile în care Uniunea europeană oferă plase de siguranţă financiare.

Măsurile pe care le-am enumerat trebuie privite ca un pachet complex care asigură de la creşterea capacităţii de a împrumuta prin intervenţia BCE, la acordarea de împrumuturi avantajoase, fonduri nerambursabile şi ajutoare de stat pentru a susţine sectoarele afectate. Dacă facem totalul, ajungem să constatăm că asistăm la cel mai mare efort financiar din toate timpurile pentru a lupta împotriva unei crize: 20% din PIB european. Celelalte puteri economice mondiale nu au ajuns încă să egaleze această mobilizare de resurse. Trebuie să reuşim acum să canalizăm aceste fonduri în direcţiile care să ne asigure o mai mare siguranţă pentru viitorul nostru. Pentru aceasta lucrăm în Parlamentul european. Pentru aceasta trebuie să lucreze şi guvernul de la Bucureşti.