Intrarea Turciei în UE. Criza imigranţilor a făcut din Ankara un candidat „eligibil“ pentru Uniunea Europeană
0
Liderii europeni au stabilit, duminică, la Bruxelles, că Turcia este un partener strategic important pentru Europa, dar şi o ţară candidată la aderarea la UE. Decizia a fost susţinută şi de România, care a fost reprezentată la summit-ul UE-Turcia de preşedintele Klaus Iohannis.
Uniunea Europeană va acorda Turciei un prim pachet de asistenţă de 3 miliarde de euro pentru a opri fluxul de imigranţi către Europa, iar negocierile pentru aderarea Ankarei la forul comunitar vor fi accelerate. În schimb, Turcia s-a angajat să-şi securizeze frontierele şi să coopereze în lupta împotriva traficului ilegal de persoane către frontierele Uniunii. Sunt principalele rezultate ale summitului încheiat duminică la Bruxelles şi salutat de premierul turc drept o „zi istorică“ pentru ţara sa.
Intrarea Turciei în UE. Revitalizarea procesului de aderare
În urma summitului de la Bruxelles la care au participat cei 28 de şefi de stat sau de guvern din statele UE şi premierul turc Ahmet Davutoglu, blocul comunitar a promis Turciei un ajutor financiar cu o valoare iniţială de trei miliarde de euro, bani alocaţi pentru cei circa 2,2 milioane de refugiaţi, majoritatea sirieni, aflaţi în prezent pe teritoriul Turciei.
Celelalte componente ale acordului, încheiat sub forma unui plan de acţiune, se referă la „revitalizarea“ procesului de aderare a Turciei la UE şi la grăbirea procesului de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci.
În schimb, Ankara s-a angajat să oprească imigraţia ilegală către Europa, majoritatea celor peste 1,5 milioane de migranţi ajunşi anul acesta în UE trecând prin Turcia, ţară traversată în principal de refugiaţii veniţi din Orientul Mijlociu şi Asia, în timp ce prin Libia trec migranţii veniţi din ţările africane.
Acest număr semnificativ a alimentat criticile că guvernul turc, dacă nu încurajează exodul refugiaţilor, cel puţin îl tolerează, migranţii pornind de pe coasta turcă a Mării Egee cu bărci pneumatice şi debarcă apoi în insulele greceşti, de unde îşi continuă călătoria către vestul Europei.
„Nu este un schimb trivial de bani contra refugiaţi. Acest lucru ar fi imposibil şi cred că şi immoral“, a susţinut după summit preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a subliniat apoi că acest acord trebuie să schimbe regulile jocului şi să oprească sosirea masivă a migranţilor în Europa.
La rândul său, premierul Ahmet Davutoglu a afirmat că nimeni nu poate să ştie ce se va întâmpla în viitor în Siria — principala sursă de refugiaţi — şi nici să garanteze că nu va apărea un val şi mai semnificativ de refugiaţi care fug din calea războiului. Dar el a asigurat că ţara sa va respecta „toate angajamentele cuprinse în planul de acţiune“ convenit la acest summit, pe care l-a calificat drept „istoric“ pentru procesul de aderare a Turciei la UE şi un „nou început“ pentru „viitorul căminului nostru comun în Europa“.
Intrarea Turciei în UE. Grecia şi Cipru nu se bucură
Unul dintre punctele planului de acţiune prevede organizarea pe 14 decembrie a unei conferinţe interguvernamentale dedicate deschiderii capitolului 17 al negocierilor de aderare, suspendat din anul 2007, capitol ce cuprinde politicile economice. Deschiderea a încă cinci capitole considerate prioritare de Ankara (şi suspendate din 2009) va avea loc la o dată ulterioară încă neprecizată, având în vedere faptul că Grecia şi Cipru, ţări care au dispute istorice cu Turcia, nu văd cu ochi buni o integrare a acesteia din urmă în blocul comunitar.
Referindu-se la aceste dispute, cancelarul german, Angela Merkel, şi-a exprimat speranţa că acordul va deschide o „fereastră de oportunitate“ pentru a se soluţiona disputa legată de Ciprul de nord, zonă ocupată de armata turcă în anul 1974 după lovitura de stat a naţionaliştilor ciprioţi greci.
Intrarea Turciei în UE. Liberalizarea vizelor, condiţionată
Cât despre liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii turci, Ankara s-a angajat duminică să accelereze îndeplinirea celor circa 70 de condiţii puse de UE, printre care se numără şi chestiuni sensibile, cum ar fi respectarea drepturilor omului, executivul comunitar urmând să prezinte anul viitor în martie şi apoi în toamnă două rapoarte succesive, obiectivul fiind ca în octombrie 2016 să se ia decizia eliminării vizelor de scurt sejur pentru cetăţenii turci.
Pentru a se lua o asemenea decizie este important ca acordul de readmisie dintre UE şi Turcia să fie deplin operativ în iunie 2016. De asemenea, s-a convenit organizarea a două summituri UE — Turcia în fiecare an, un pas care confirmă că de acum înainte Turcia va fi un partener strategic al blocului comunitar.
Intrarea Turciei în UE. România susţine negocierile de aderare
Preşedintele Klaus Iohannis, care a reprezentat România , duminică, la summit-ul UE-Turcia, a susţinut, rolul cheie pe care Ankara îl are în criza migranţilor şi a precizat că Bucureştiul sprijină avansarea procesului de aderare a Turciei la UE.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în intervenţia sa de la summit-ul UE-Turcia, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat aprecierea pentru relansarea relaţiilor cu Turcia, pe baza unui angajament reînnoit pentru obţinerea de rezultate concrete.
Şeful statului a punctat rolul cheie pe care îl deţine Turcia în soluţionarea actualei crize migratorii şi a subliniat necesitatea unei acţiuni în comun a Uniunii Europene şi a Turciei pentru combaterea cauzelor fenomenului migraţionist. În acest sens, preşedintele Iohannis a menţionat că susţine demersurile comunităţii internaţionale în vederea identificării unei soluţii politice pentru conflictul din Siria.
De asemenea, potrivit sursei citate, şeful statului a subliniat că România susţine avansarea procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, menţionând parteneriatul strategic dintre cele două ţări, şi s-a pronunţat pentru accelerarea procesului de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci, cu respectarea obligaţiilor asumate de autorităţile de la Ankara.
Intrarea Turciei în UE. Aderarea nu e în plan
Acum 16 ani, când Turcia a primit statutul de candidat la UE, era clar că negocierile încep, dar că acest proces va avea un final deschis. Ceea ce însemană că şi dacă toate capitolele negocierilor se încheie cu bine, nu există nicio garanţie că Turcia va fi acceptată în UE.
Cancelara Angela Merkel a subliniat din nou acest lucru înainte de summit, dar poate nu atât de clar ca în trecut. De asemenea, Jean-Claude Junker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat la o conferinţă de presă după summit, că cele două părţi au viziuni diferite în ceea ce priveşte libertatea presei. Aceste declaraţii sunt indicatori subtili ai intenţiilor UE.
Dar faptul că UE nu vorbeşte direct despre democraţia deficitară din Turcia, pierde credibilitate şi arată că de fapt nu are intenţii serioase de a integra vreodată Turcia. Dacă intenţia există, atunci de ce UE lasă tot greul pe umerii Turciei şi nu vorbeşte deschis despre valorile pe baza cărora a fost înfiinţată, intreabă DW.
Cu alte cuvinte, victoria acestui summit ”istoric” este numai o iluzie, dacă ţelul final îl reprezintă aderarea Turciei. Dar dacă ţelul este de a reduce fluxul de refugiaţi către Europa şi de a vinde visul european electoratului turc de către premierul Ahmet Davutoglu, atunci da, summit-ul a fost un succes uriaş.
Se încarcă comentariile...
