CONŞTIINŢA IDENTITĂŢII PROPRIEI NAŢIUNI

- Domnule general Mircea Chelaru, conform unui sondaj recent, 31,5% dintre români au declarat că se vor prezenta, cu siguranţă, la vot, la alegerile europene, iar 24,1% au preferat răspunsul “probabil da.” Majoritatea celor care se vor prezenta la vot au peste 35 de ani. Dintr-o asemenea perspectivă, ce relevanţă au – în opinia dumneavoastră - alegerile europene, pentru starea de spirit şi doleanţele votanţilor din România?

- Evident, întrebarea dumneavoastră încearcă să sugereze, pe bună dreptate, un anume conflict dintre aşteptările românilor, ei fiind cetăţeni europeni şi realităţile trăite de aceştia în propria ţară. 

Dacă ne referim strict la percepţia curentă a omului sufocat de grija zilei de mâine, asupra vieţii noastre publice destul de insalubră, asociată cu ce se petrece mai nou în ţările fondatoare ale Uniunii, este de aşteptat un anume recul sentimental, conectat la euroscepticii vestici, dar nu numai. 

Au fost făcute unele greşeli din partea Bruxelles-ului faţă de mai noii veniţi în Uniune, care s-au distribuit direct asupra condiţiei cetăţeanului nevinovat. 

Un cetăţean care, mai ales român fiind, s-a trezit clasificat de mâna a doua, cu tot cu ţara sa! 

Este drept că şi noi am administrat, prin felul nostru de a fi, suficiente motive care să ne pună la colţ, dar nu este un argument serios să se fi schimbat regulile pe timpul jocului. 

Am plecat în această epopee europeană, cu o fascinaţie copilărească, neobişnuiţi istoric cu realismul politic vestic. 

Este un avatar istoric şi cred că nu avem leac de vindecare... 

Dar viaţa şi conştiinţa europenismului solidar vor merge înainte. 

Am spus-o şi o voi repeta de câte ori am ocazia: şansa Europei şi europenilor nu poate fi discutată, pentru timpul care vine, decât numai în interiorul solidar al Uniunii. 

Conştiinţa cetăţeanului european trebuie să coexiste cu conştiinţa identităţii propriei naţiuni consonante la aceleaşi necesităţi de existenţă colectivă. 

Timpul care vine nu va ierta pe cei care nu vor învăţa să trăiască împreună, sub reguli respectate de toţi şi cu respect pentru toţi. 

Din această abordare apare evidentă importanţa acţiunii de reprezentare superioară, în clubul de decizie continental. 

Alegerile europarlamentare nu trebuie să fie o chestiune surclasată de alte teme majore, pentru că ele insele sunt vitale! 

Dacă le vom trata ca pe nişte alegeri locale, de consilieri comunali, vom trimite acolo ceea ce merităm! 

Trebuie să învăţăm să producem politici de interes şi efect local, dar cu viziune şi instrumente europene. 

Dacă aceia pe care îi trimitem acolo sunt doar beneficiari de fotolii şi nu vor fi vârf de lance al voinţei şi interesului românilor, atunci devine totul o tranzacţie pe liste de partid. 

Eu voi merge să votez pe cel care ştiu că se va bate pentru România, pentru demnitatea românilor, pentru coeziunea europeană, pentru solidaritatea europenilor, oriunde s-ar afla ei pe harta unită.

**** Cu generalul Henry Hugh Shelton, la momentul întâlnirii acesta fiind şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, din Forţele Armate Americane, la Pentagon.

 

                              RECONSIDERAREA CONSTITUŢIEI ÎN MODERNITATE ŞI NU INVERS

- Referendumul pentru modificarea Constituţiei României va fi o formalitate, sau un test al voinţei de a moderniza societatea românească?

- Grea întrebare! Mai întâi aş reveni la momentul referendumului. 

Probabil, din raţiuni economice a fost pus, ca dată, simultan cu europarlamentarele. 

Nu aş vrea să fiu considerat o Cassandră, dar dacă nervozitatea europeană este o realitate ce poate să producă un absenteism considerabil, nu cumva afectăm chiar civismul asupra propriului nostru destin de ţară? 

Probabil se mizează pe varianta inversă, iar o prezenţă de 30% iar mulţumi pe toţi. 

Opinia mea este diferită faţă de modelul propus, dar referedumul nu poate fi expediat sub niciun fel la o acţiune de rutină, la o formalitate. 

Modificarea actualei Constituţii produce nişte reglementări corective dictate de disfuncţiile paralizante ale administraţiilor de până acum. 

Este un fel de completare a unui regulament de funcţionare mai vechi, în părţile care nu au convenit reglementatorului, şi acesta la fel de vechi. 

Dar, spun eu, şi ştiu ce afirm, nu se modifică deloc filosofia de concepere şi nici mecanismele de funcţionare a statului, ca expresie suverană a voinţei naţiunii. 

Modernizarea unei societăţi, mai ales în cazul celei româneşti, nu se face prin ”dispoziţie constituţională”. 

Fenomenul social şi dezvoltarea sa modernă trebuiau să reclame reconsiderarea Constituţiei în modernitate şi nu invers.

**** La Comandamentul Suprem, al Forţelor Aliate din Europa, de la Mons, în Belgia.

 

                                       VOCEA NOASTRĂ SĂ FIE AUZITĂ ŞI ASCULTATĂ

- Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, îşi va încheia mandatul la Summitul Alianţei, din 4 şi 5 septembrie a.c., programat a se derula în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Conform unor surse occidentale, din cinci candidaţi iniţiali, trei din statele baltice şi câte unul din România şi Polonia, ultimii doi, exact în ordinea menţionată, ar fi rămas cap de listă în mapa preşedintelui Statelor Unite, a cărui opţiune, de regulă, este respectată de aliaţi. Ca ex-şef al Statului Major General, cum comentaţi eventualitatea ca un român să preia funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice?

- După cum ştiţi am susţinut întotdeauna ”expressis verbis”, necesitatea prezenţei noastre ca stat în cercul deciziilor continentale, şi pe cât posibil vocea noastră să fie auzită şi ascultată în concertul instituţiilor globale. 

Iar NATO este o instituţie globală. 

Place sau nu, se acceptă sau nu o asemenea clasificare, realitatea din lumea practicii acţionale constată acest fapt. 

A fi luată România în calculul unei asemenea implicări ale lideranţei mondiale este fără precedent! 

Am putea compara doar cu poziţia ilustrului Titulescu la Societatea Naţiunilor. 

Indiferent cine ar fi această persoană, o asemenea nominalizare este deasupra tuturor umorilor politice băştinaşe şi ar plasa România în Clubul Elitei Mondiale!

**** Cu generalul Ion Ştefan Coropcean, la momentul întâlnirii acesta fiind Şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandantul Armatei Naţionale a Republicii Moldova, Al Doilea Stat Românesc

 

                          OCHIUL DE VEGHE ASUPRA MERSULUI ÎN PROGRES AL NAŢIEI

- Există un curent de opinie, în presa autohtonă, conform căreia câştigătorul viitoarelor alegeri prezidenţiale, din România, va fi un candidat surpriză. Ce aşteptaţi de la viitorul preşedinte al ţării?

- Mă obligaţi la un exerciţiu dificil, un fel de ”impuse” la bârnă! A fost doar o metaforă. 

Domnule colonel Petrescu, există încă unii care apreciază că Preşedintele este o persoană care deţine o funcţie în stat! Şi anume, funcţia de preşedinte. 

Cred că de aici vin toate confuziile de abordare a instituţiei prezidenţiale, atât din partea celui care este locatar la Cotroceni, cât şi din partea multora rămaşi pe dinafară! 

Preşedintele nu trebuie să fie un nume comun, atât timp cât el personifică Ţara! 

Iată de ce trebuie trimisă acolo, de poporul suveran, persoana care prin destin, atitudine, faptă, pricepere şi sacrificiu de sine poate şi trebuie să personifice Ţara, fiinţa neîngrădită a Poporului Suveran. 

O asemenea persoană trebuie să aibe capacitatea să se confunde cu timpul istoric, să-şi devină superior prin slujire credincioasă a Naţiunii. 

Nu poate fi preşedinte decât acea persoană care necondiţionat îşi iubeşte Ţara şi îşi împarte destinul până la capăt cu Poporul Său! 

Un Preşedinte trebuie să fie întâiul dintre cei înţelepţi şi făcători de dreptate. 

El trebuie să fie Ochiul de Veghe, asupra mersului în progres al Naţiei sale aplicând corectivele imediate celor ce deviază de la Legea Fundamentală. 

Nu este vorba de a fi un ”jucător” băgăcios în toate, dar niciun contemplativ apatic, detaşat superior, cu morgă de ascet. 

Un preşedinte al Românilor trebuie să fie un Arbitru de Liga Campionilor, permanent pe fază! 

Să ştie, să vadă la timp, să sancţioneze cu dreaptă măsură şi să repună jocul în regulile sale constituţionale! 

Şi ar mai fi ceva. 

Să aibe darul de a şti să aducă la guvernare pe cei care se leapădă de sine! 

**** La crucea de la Orhei, din Basarabia = pământ românesc. 

A guverna o Ţară este mai mult decât a trăi!