Interesele SUA şi ale aliaţilor săi europeni, tot mai diferite

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pre;edintele SUA, Donald Trump şi premierul britanic Boris Johnson
Pre;edintele SUA, Donald Trump şi premierul britanic Boris Johnson

Se înmulţesc digergenţele între Statele Unite şi aliaţii săi Europeni: Iran, planul de pace al lui Trump în Orientul Mijlociu, accesul gigantului chinez Huawei la implementarea tehnologiei 5 G .

Marea Britanie a acceptat ca gigantul tehnologic chinez Huawei să participe, limitat, la dezvoltarea reţelei 5G. Decizia privind Huawei arată limitele puterii SUA dar şi Marii Britanii, care urmează în acest domeniu linia europeană.

În trecut, Statele Unite au jucat un rol excepţional în reţeaua globală de comunicaţii, de fapt au construit internetul în sine, iar multe dintre cele mai definitorii companii online - de la Google la Facebook până la Apple şi Amazon - s-au născut în Statele Unite. Acestea au oferit Americii o anumită autoritate morală şi funcţională în ceea ce priveşte tehnologia.

Dar multe s-au schimbat în ultimii câţiva ani. În primul rând, în afara Americii se resimte încă furia faţă de dezvăluirile fostului contractant al Agenţiei de Securitate Naţională Edward Snowden, conform căruia guvernul american a fost dispus să apeleze la aceste companii pentru a spiona, chiar aliaţi precum Germania.

Indiferent dacă furia este cu adevărat reală sau doar un pretext, aceasta a făcut totuşi restul lumii mai puţin înclinat să accepte sfaturile Washington-ului cu privire la modul în care ar trebui să funcţioneze internetul.

Decizia lui Johnson semnalează că cel mai apropiat aliat al Americii nu este total pe linie în lupta împotriva celui mai puternic adversar al Americii, China. Într-un sens mai restrâns, acum există şanse mari ca schimbul de informaţii la nivel înalt - un semn distinctiv al relaţiei britanico-americane -  să fie redus din cauza ameninţării pe care o reprezintă China, scrie Bloomberg

Aceasta nu înseamnă neapărat sfârşitul schimbului de informaţii. Înseamnă doar că, atunci când SUA le împărtăşesc, „va trebui să fie absolut sigur că reţeaua britanică nu este compromisă”,  spune pentru Bloomberg un expert care a lucrat până de curând la Consiliul de Securitate Naţională. „Îmi imaginez că vom împărtăşi în continuare informaţii, dar s-ar putea să nu mai fie în timp real şi s-ar putea să nu fie electronic”, a precizat expertul.

Decizia privind Huawei este dificilă, dar protejează securitatea naţională britanică, asigurând totodată că rămânem printre cele mai avansate economii din punct de vedere tehnologic.

Huawei a făcut parte din infrastructura de comunicaţii a Marii Britanii încă de la începutul anilor 2000. În consecinţă, serviciile noastre de informaţii sunt poate mai bine plasate decât oricare din lume pentru a înţelege şi a atenua eventualele riscuri potenţiale de securitate”.

Preşedintele american Donald Trump a fost extrem de furios după o convorbire telefonică cu premierul britanic Boris Johnson referitoare la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit; dezvăluirea a fost publicată joi de Financial Times, preluat de Reuters.

Ziarul susţine că discuţia între cei doi lideri a avut loc săptămâna trecută, iar potrivit unei persoane informate, Trump a fost „apoplectic” şi şi-a exprimat punctul de vedere „în termeni furioşi”. Un alt martor a confirmat că schimbul de opinii a fost „foarte dificil”.

Oficialii britanici apropiaţi ai administraţiei au spus şi ei că limbajul preşedintelui american a fost unul foarte colorat.

”Semnificaţia apelului telefonic este aceea că, pe lângă faptul că arată un Trump foarte supărat, mai spune şi că decizia Regatului Unit va avea implicaţii asupra negocierilor comerciale”, spune Thomas Wright, de la Brookings Institute.

William Barr, procurorul general al SUA, a sugerat joi că SUA ar trebui să ia în considerare cumpărarea unui pachet de control la Ericsson şi Nokia pentru a ajuta la construirea unui jucător internaţional mai puternic. Barr a spus că America şi aliaţii săi ar trebui să „ia în considerare în mod activ” propunerile pentru „deţinerea unor pachete de control deţinute de SUA” în companiile europene, „direct sau prin intermediul unui consorţiu de companii private americane sau aliate”. El a adăugat: „este foarte bine să le spunem prietenilor şi aliaţilor noştri că nu ar trebui să instaleze Huawei.

”Vicepreşedintele american Mike Pence a respins vineri sugestia neobişnuită a procurorului general William Barr ca Statele Unite să ia în considerare preluarea unor participaţii de control la Nokia şi Ericsson, două mari rivale ale Huawei Technologies, pentru a contracara dominaţia deţinută de grupul chinez în sectorul tehnologiei 5G, transmite Reuters.

Pence a sugerat o abordare alternativă, întrebat fiind de CNBC despre răspunsul său.

”Am un mare respect pentru procurorul general Barr, dar noi considerăm că cea mai bună cale este ceea ce a anunţat Ajit Pai acum câteva zile”, a spus Pence, referindu-se la eforturile preşedintelui Comisiei Federale pentru Comunicaţii de a acorda mai mult spectru pentru utilizarea 5G.

”Acesta este planul susţinut de preşedinte şi va fi pus în aplicare”, a spus Pence, adăugând că Statele Unite pot extinde 5G ”prin utilizarea forţei pieţei libere şi a companiilor americane”.

 

Fractura în cazul Huawei se adaugă celorlalte tensiuni transatlantice tot mai mari între SUA şi Marea Britanie pe mai multe dosare politice. Trump se opune impozitului pe servicii digitale propus de premierul Johnson, iar oficiali ai administraţiei americane ameninţă cu represalii. Cele două ţări au, de asemenea, opinii separate cu privire la acordul nuclear din Iran, din care Trump s-a retras în 2018.

Uniunea Europeană a criticat planul preşedintelui american Donald Trump pentru a rezolva conflictul israeliano-palestinian şi s-a declarat preocupată în special de dorinţa Israelului de a anexa Valea Iordanului.

"Iniţiativa americană, aşa cum a fost prezentată la 28 ianuarie, se îndepărtează de parametrii conveniţi la nivel internaţional", şi-a exprimat regretul şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat într-un comunicat.

"UE reaminteşte ataşamentul său faţă de o soluţie negociată fondată pe coexistenţa a două state, pe baza frontierelor din 1967, cu schimburi de terenuri echivalente, conform a ceea ce ar putea fi convenit între părţi, cu un stat Israel şi un stat Palestina independent, democratic, unit, suveran şi viabil, existând alături în pace, securitate şi recunoaştere reciprocă", a afirmat el.

"Pentru a construi o pace justă şi durabilă, chestiunile nerezolvate legate de statutul final trebuie reglate prin negocieri directe între cele două părţi", a insistat responsabilul european.

"Aceasta include în special chestiunile legate de frontiere, de statutul Ierusalimului, de securitate şi de chestiunea refugiaţilor", a subliniat el.

"Uniunea Europeană face apel la cele două părţi să se angajeze din nou (în negocieri - n.r.) şi să se abţină de la orice acţiune unilaterală contrară Dreptului internaţional care ar putea exacerba tensiunile", se mai arată în text.

UE, mai afirmă Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, "este îngrijorată în special de declaraţiile privind perspectiva unei anexări a Văii Iordanului şi a altor părţi din Cisiordania".

"Conform Dreptului internaţional şi rezoluţiilor pertinente ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, UE nu recunoaşte suveranitatea Israelului asupra teritoriilor ocupate din 1967. Măsurile în vederea anexării, dacă ele vor fi puse în aplicare, nu vor putea trece fără a fi contestate", a atenţionat Josep Borrell.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite