VIDEO Adevărul Live: Europa se revoltă! Cum afectează scandalul interceptărilor NSA relaţiile Aliaţilor?
0
Implicaţiile spionajului digital practicat de serviciile de informaţii ale SUA asupra „democraţiilor prietene“ au fost dezbătuteîn cadrul emisiunii Adevărul Live, de jurnalistul Cristian Unteanu şi generalul Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major al Armatei române.
Prof. dr. Degeratu a analizat dimensiunea scandalului ce a inflamat spiritele în toate cancelariile europene, după dezvăluirile publice referitoare la monitorizarea intensă a serviciului NSA asupra liderilor de stat ai întregii lumi.
Principalele declaraţii
Cristian Unteanu
Tot acest scandal a început ca un eveniment tabloid, dar capată o dimensiune mult mai profundă.
Gen. (r) Constantin Degeratu
Nu aş vrea să vorbesc despre un scandal, ci mai degrabă despre o criză- serioasă, complexă. Nu cred că NATO se va prăbuşi din cauza acestei crize. Nu se va sfârşi lumea, dar unele lucruri se vor reconsidera. Dar este limpede că vor exista consecinţe destul de serioase în ceee ce priveşte cooperarea noastră euro-atlantică.
Am numit criză şi nu scandal pentru că este o chestiune serioasă, de substanţă. Începutul este un incident oarecare – un defector care spune ceva. Dar avem 4 dimensiuni distincte ale aceste crize: una este strict tehnică, ce a interceptării. A doua este una de securitate- într-un anume scop. Cea de-a treia este politică şi ultima este dimensiunea cetăţenească. Analiza lor este obligatorie a fi făcută în sensul unei crize, nu a unui scandal.
Cristian Unteanu
Regimul interceptărilor ar trebui să fie foarte strict. Însă partea de scandal ne-a arătat că aici nu au existat limite.
Acei oameni au un mandat- mandatul defineşte şi utilizarea mijloacelor. Se pare că aceste mijloace s-a extins dincolo de suspiciunile de terorism samd. Nu e vorba numai de telefonul doamnei Merkel, dar şi intrarea în bazele de date ale cetăţenilor.
Gen. (r) Constantin Degeratu
Interceptarea este una din metodele tehnice pentru atingerea unor scopuri, în acest caz, cele care vizează securitate. Problema moralităţii este alta. Cel care încearcă să obţină informaţii se gândeşte dacă ceva este util sau nu. Factorul politic este cel care reglementează.
Europa se revoltă! Cum afectează scandalul interceptărilor NSA relaţiile Aliaţilor
Nu ştim exact când suntem operatori (cel care culege informaţii) şi dacă aceste informaţii sunt sau nu relevante decât după ce au obţinut informaţia. Trebuie discutat mandatul real al interceptărilor. Dar e dificil să stabileşti limite.
Cristian Unteanu
Doamna Merkel a introdus un nou element de joc: ne spionăm între noi, aliaţii? Există în spionaj reguli morale?
Gen. (r) Constantin Degeratu
Cred că Merkel înţelege că viaţa de politician este foarte complexă. Problema aici a fost că s-a aflat că se vorbeşte şi „nu pică bine“. Cred că instinctiv toată lumea ştie că acest spionaj se practică, şi între aliaţi. Nu cred că pentru şefii europeni faptul în sine este o surpriză.
Pentru fapte suspecte –terorism- există suficient de multă permisiune legală pentru monitorizare. Dar în plan legal avem şi formula „acte conexe faptelor de terorism“, deci aici există o permisivitate foarte mare.
Câte fapte imorale a făcut NSA-ul în perioada războiului rece? Toate acele au fost folositoare pentru eliberarea zonei de est şi prăbuşirea comunismului, dar dacă le judecăm după standardele de azi, vor părea imorale.
Cristian Unteanu
Ţări cum a fost România au fost judecate în raport cu statul de drept, respectarea democraţiei, iar de partea cealaltă regulile acestea se dovedesc atât de laxe.
Gen. (r) Constantin Degeratu
În principiu acum nu mai sunt interceptaţi oamenii, ci „maşinile“, computerele care operează după nişte „taguri“- sunt pur şi simplu semnale electronice. În plus, dacă eu SUA, am putut penetra sistemul tău înseamnă că oricine altcineva care poate nu e prieten, poate face asta. Deci aici nu mai este sistemul american de vină şi este mai degrabă o problemă a mea.
Cristian Unteanu
Reprezentanţii agenţiilor americane de securitate au cerut şi se pare că au obţinut accesul tuturor marilor companii de internet, care au baze uriaşe de date ale utilizatorilor. Asta deja este o altă poveste.
Gen. (r) Constantin Degeratu
Problema este că trebuie să acceptăm toate riscurile erei informatice, din moment ce le folosim. Acestea pot fi interceptate de oricine, inclusiv de cineva ostil. Este o ecuaţie din care nu se mai poate ieşi.
Oricine de pe această planetă poate să facă acest lucru- să aibă acces la bazele de date ale marilor operatori. Inclusiv Al Qaida.
Gen. (r) Constantin Degeratu
Trebuie luate toate măsurile pentru limitarea abuzurilor. Cred că una din consecinţe va fi construcţia unui gigant european al telecomunicaţiilor. Dar nimeni nu poate garanta, că în viitor nu va exista un al Snowden şi al Europei.
Cristian Unteanu
Snowden este o cârtiţă, un infiltrat, un hibernatus plantat în zona americană de către o putere ostilă?
Gen. (r) Constantin Degeratu
Poate fi oricare din aceste lucruri. Dar eu cred că este o întâmplare, o combinaţie între frustrările lui şi a făcut acest lucru. Dacă judecăm după meciul istoric dintre Moscova şi Washington, ne putem gândi la ce li s-a întâmplat ruşilor în ultimul deceniu al comunismului, când numeroşi sovietici defectau în SUA. Dar nu cred că a fost implantat de cineva.
Această criză foloseşte celor care vor să spună că şi democraţiile sunt imperfecte şi ele greşesc. Şi deci, pot exista şi alte forme de conducere decât democraţia euro-atlantică. Dar poate folosi şi unor forţe interne din politica americană împotriva actualei administraţii, dar şi unor partide mai extremiste din Europa care vor să spună „America go home“.
Cristian Unteanu
Ne apropiem de alegerile europarlamentare din 2014, probabil cu cea mai scăzută rată a participării electoratului. Poate această criză să aibă efecte mult mai adânci decât ceea ce se vede acum?
Gen. (r) Constantin Degeratu
Da. Din 1945 până în 2001, SUA şi-a asumat responsabilitatea de a asigura securitatea euro-atlantică. 2001 a zguduit propria capacitate de a-şi asigura securitatea. Acum un an se întâmplă ceva ce nu prea am băgat de seamă. Până acum lista priorităţilor SUA era Europa pe primul loc, Orientul Mijlociu pe doi. În 2012, se produce o reprioritizare, cu Asia-Pacific pe primul loc şi Europa pe locul trei. A crescut responsabilitatea proprie a Europei pentru securitatea sa.
Dar Europa nu este doar una, rămâne încă pentru multă vreme o Europă cu multe voci, chiar şi competitive, bazată pe interese. În materie militară nu s-a conturat nicio forţă care să îşi asume responsabilitatea. Nu avem un lider în domeniul securităţii. Această criză va contribui la diferenţierea tot mai mare a aceste chestiuni.
Cristian Unteanu
Hai să observăm ce se întâmplă în Franţă unde cuvântul Europa este folosit numai cu tentă negativă. În acest caz, împreună cu „Yankey go home“ poate fi o reţetă de succes? Un partid dur de extremă drepta, într-o ţară din ce în ce mai xenofobă, pe fondul unei crize..
Gen. (r) Constantin Degeratu
Faptul că nu ne exercităm cum trebuie suveranitatea în cadrul construcţiei europene e numai vina noastră. Noi ca stat nu suntem capabili să ne prezervăm securitatea singuri, decât într-un sistem integrat. În afara unei relaţii trans-atlantice de interdependenţă nici România nici Europa nu sunt capabile să îşi garanteze securitatea singure.
Această criză va avea consecinţe între statele europene şi Statele Unite- o oarecare reducere a încrederii. Vor apărea şi nişte reglementări mai clare între UE şi SUA. Nişte oameni vor plăti pentru această chestiune. Dar cert, relaţia trans-atlantică nu va fi zguduită fundamental.
La nivel de populaţie, sentimentul anti-american va creşte în Europa, dar şi în România – unde deja este resimţit. Intervenţia de anul trecut a administraţiei americane în disputele interne a fost percepute ca inadecvate de populaţie. Mai este eşecul Bechtel care a distrus încrederea românilor în companiile americane.
Politic, relaţia nu poate fi zguduită, deoarece securitatea României se bazează pe structurile euro-atlantice. NATO este finanţat 70% de SUA. UE nu poate garanta militar securitatea României, de aceea baza este tot Washingtonul. Clasa politică este obligată să ia în considerare în permanenţă colaborarea cu SUA. Oricare ar fi ea...şi indiferent de incidentele de tipul Snowden. Alegătorul are o reacţie emoţională-uite ce ne fac americanii. Dar clasa politică trebuie să vadă perspectivele pe termen lung şi nu are voie să acţioneze emoţional.
Ar fi uşor să acuzăm Rusia, dar nu este cazul,deşi este un beneficiar al aceste crize. Referitor la China, ar putea fi un jucător, dar lucrurile sunt mai complicate. Acum câteva săptămâni omenirea a fost pe marginea unei prăpastii economice cum a fost criza nucleară din 1962- dacă structura americană se prăbuşea, întregul nostru sistem ar fi fost distrus. Noi depindem de americani la fel cu depind şi ei de noi (europenii). Criza se va rezolva, chiar dacă ne va da emoţii. Pentru România nu cred că vor fi consecinţe prea importante.
Citeşte şi:
Cum au reuşit Statele Unite să-şi scoată din sărite aliaţii
Scandalul de spionaj stârnit de dezvăluirile lui Snowden şi strategia incoerentă privind Siria i-au înfuriat pe aliaţii americanilor, iar preşedintele Barack Obama este privit cu tot mai multă neîncredere. „Aliaţii nu mai au încredere în noi, iar inamicii nu se mai tem de noi”, a descris fostul vicepreşedinte american Dick Cheney situaţia grea în care deciziile administraţiei Obama au adus SUA pe plan mondial.
Ce a ştiut Obama despre spionarea cancelarei Merkel de către NSA?
A fost sau nu informat preşedintele american Barack Obama despre interceptarea convorbirilor telefonice ale cancelarei germane Angela Merkel de către NSA? Obama tace, relatările de presă se contrazic.
Deutsche Welle: Politica românească pare deconectată de la preocupările lumii
Liderii politici de la Bucureşti camuflează adesea adevăratele probleme îngropându-le într-o vorbărie fără sens. Întrunirea Consiliului European a fost privită de la Bucureşti exclusiv din perspectiva rivalităţii dintre Victor Ponta şi Traian Băsescu. Fiecare dintre cei doi lideri au căutat să-şi minimalizeze rivalul şi să argumenteze dreptul la prioritate.
Summit UE: Partenerul trage cu urechea
Scandalul supravegherii, de către NSA, a telefonului mobil al cancelarului Merkel domină reuniunea la vârf a UE. Şefii de stat şi de guvern ştiu că oricine poate fi vizat. Neîncrederea faţă de SUA ia amploare.
Se încarcă comentariile...
